 |
|
CARTEA ÎNTÎI: |
Îndrumări de folos pentru viața sufletului |
 |
|
Capitolul I |
Urmînd pas cu pas pe Cristos, să trecem cu dispreț peste deșertăciunile lumii
|
Capitolul II |
Să nu avem despre noi înșine păreri înalte
|
Capitolul III |
Învățătura adevărului
|
Capitolul IV |
Buna chibzuință a faptelor noastre
|
Capitolul V |
Despre citirea Sfintei Scripturi
|
Capitolul VI |
Despre imboldurile neînfrînate
|
Capitolul VII |
Să nu ne lăsăm amăgiți de nădejdi zadarnice și să fugim de înfumurare
|
Capitolul VIII |
Să ne ferim de apropierea nesăbuită față de ceilalți
|
Capitolul IX |
Ascultare și supunere
|
Capitolul X |
Înfrînarea limbuției
|
Capitolul XI |
Dobîndirea păcii lăuntrice și rîvna propășirii sufletești
|
Capitolul XII |
Nu sînt fără rost împrejurările potrivnice
|
Capitolul XII |
Lupta împotriva ispitelor
|
Capitolul XIV |
Să ne ferim de a face judecăți temerare
|
Capitolul XV |
Binefacerea purcede din iubire
|
Capitolul XVI |
Răbdare față de cusururile celorlalți
|
Capitolul XVII |
Despre viața monahală
|
Capitolul XVIII |
Pilda sfinților părinți
|
Capitolul XIX |
Deprinderile unui bun călugăr
|
Capitolul XX |
Iubirea de singurătate și tăcere
|
Capitolul XXI |
Înfrîngerea inimii
|
Capitolul XXII |
Despre nefericirea firii omenești
|
Capitolul XXIII |
Despre gîndul la moarte
|
Capitolul XXIV |
Judecata și osîndele păcătoșilor
|
Capitolul XXV |
Rîvna de a ne îndrepta cu totul viața
|
 |
|
CARTEA A DOUA: |
Povețe pentru luminarea lăuntrică |
 |
|
Capitolul I |
Reculegerea cugetului
|
Capitolul II |
Supunerea smerită
|
Capitolul III |
Omul bun și pașnic
|
Capitolul IV |
Puritatea inimii și simplitatea intenției
|
Capitolul V |
Părerea noastră despre noi înșine
|
Capitolul VI |
Bucuria conștiinței curate
|
Capitolul VII |
Iubirea lui Isus mai presus de orice
|
Capitolul VIII |
Bunătatea prieteniei lui Isus
|
Capitolul IX |
Cînd sufletul e văduvit de orice mîngîiere
|
Capitolul X |
Recunoștință pentru harul lui Dumnezeu
|
Capitolul XI |
Puțini sînt iubitorii crucii lui Cristos
|
Capitolul XII |
Calea regească a sfintei cruci
|
 |
|
CARTEA A TREIA: |
Despre mîngîierea lăuntrică |
 |
|
Capitolul I |
Cuvîntul Domnului vorbește în șoaptă sufletului credincios
|
Capitolul II |
Glasul adevărului răsună în ascunzișurile sufletului fără larmă de cuvinte
|
Capitolul III |
Cuvîntul lui Dumnezeu se cade ascultat cu smerenie, deși puțini sînt aceia care își apleacă urechea la glasul lui
|
Capitolul IV |
Înaintea lui Dumnezeu se cade să ne purtăm în spiritul smereniei și al adevărului
|
Capitolul V |
Minunatul rod al dragostei dumnezeiești
|
Capitolul VI |
Călirea celui ce iubește cu adevărat
|
Capitolul VII |
Sub pavăza smereniei, harul primit se cuvine ferit de la vedere
|
Capitolul VIII |
Să te simți mic și nevrednic în fața lui dumnezeu
|
Capitolul IX |
Toate se cuvin aduse la rostul lor ultim, care e Dumnezeu însuși
|
Capitolul X |
Plăcut e să-i slujești lui Dumnezeu singur, în disprețul întregii lumi
|
Capitolul XI |
Imboldurile inimii se cad bine cumpănite și ținute în frîu
|
Capitolul XII |
Călirea răbdării în lupta împotriva pornirilor neînfrînate
|
Capitolul XII |
Ascultarea smerită a celui ce urmează cu supunere pilda lui Isus Cristos
|
Capitolul XIV |
Să ținem socoteală de judecățile necunoscute ale lui Dumnezeu și să nu ne înfumurăm cu faptele noastre bune
|
Capitolul XV |
Rînduiala și rostul lucrurilor care ne aduc plăcere
|
Capitolul XVI |
Singura alinare adevărată se află și trebuie căutată la Dumnezeu
|
Capitolul XVII |
Orice griji ne-ar împovăra, să le încredințăm pe toate lui Dumnezeu
|
Capitolul XVIII |
Amărăciunile trecătoare se cer îndurate cu resemnare și seninătate, după pilda lui Cristos
|
Capitolul XIX |
Resemnarea față de nedreptăți și călirea răbdării
|
Capitolul XX |
Să ne recunoaștem slăbiciunea în fața amărăciunilor vieții
|
Capitolul XXI |
Dincolo de toate bunurile și darurile, liniștea să știm să ne-o căutăm în Dumnezeu singur
|
Capitolul XXII |
Să nu dăm niciodată uitării mulțimea binefacerilor lui Dumnezeu
|
Capitolul XXIII |
Patru sînt chezășiile păcii
|
Capitolul XXIV |
Păzește-te de a iscodi și judeca viața celorlalți
|
Capitolul XXV |
În ce stă pacea trainică a inimii și adevărata propășire lăuntrică
|
Capitolul XXVI |
Darul neprețuit al libertății interioare, pentru a cărui dobîndire rugăciunea e mai de folos decît citirea din cărți
|
Capitolul XXVII |
Iubirea de sine e o mare frînă în calea spre dobîndirea celui mai înalt bine
|
Capitolul XXVIII |
Împotriva limbilor clevetitoare
|
Capitolul XXIX |
Dumnezeu trebuie chemat într-ajutor și binecuvîntat în toate clipele de cumpănă
|
Capitolul XXX |
Să cerem ajutorul lui Dumnezeu, așteptînd cu încredere recăpătarea harului pierdut
|
Capitolul XXXI |
Doar trecînd dincolo și mai presus de orice făptură sufletul își poate găsi ziditorul
|
Capitolul XXXII |
Despre jertfirea de sine și răstignirea poftelor
|
Capitolul XXXIII |
Inima fiind nestatornică, să ne adunăm gîndul la Dumnezeu, singurul nostru rost de pe urmă
|
Capitolul XXXIV |
Cel ce iubește, se bucură de Dumnezeu mai presus de toate bunătățile pămîntului
|
Capitolul XXXV |
Viața noastră pe pămînt nu poate fi scutită de ispite
|
Capitolul XXXVI |
Zădărnicia judecăților omenești
|
Capitolul XXXVII |
Calea pentru a dobîndi dezrobirea inimii nu-i alta decît deplina și neprecupețita răstignire de sine
|
Capitolul XXXVIII |
Despre buna chibzuire a faptelor noastre și despre rugăciunea la vreme de cumpănă
|
Capitolul XXXIX |
Omul să nu fie nerăbdător cu mersul lucrurilor
|
Capitolul XL |
Omul n-are nici o zestre de bine de la sine și n-are, ca atare, pentru ce să se mîndrească
|
Capitolul XLI |
Disprețuirea oricăror onoruri vremelnice
|
Capitolul XLII |
Nu-ți căuta pacea sufletească printre oameni
|
Capitolul XLIII |
Împotriva zadarnicei științe de carte a lumii acesteia
|
Capitolul XLIV |
Să nu ne sinchisim de fața din afară a lucrurilor
|
Capitolul XLV |
Nu da crezare oricui: ușor alunecă limba omului din vorbă în vorbă
|
Capitolul XLVI |
Să ne punem toată încrederea în Dumnezeu, atunci cînd gurile rele sar să clevetească pe seama noastră
|
Capitolul XLVII |
Oricît de nesuferite, greutățile trebuie îndurate cu răbdare pentru viața veșnică
|
Capitolul XLVIII |
Despre ziua veșniciei și strîmtorările vieții de față
|
Capitolul XLIX |
Despre dorul vieții veșnice și răsplata făgăduită celor ce se luptă pentru ea
|
Capitolul L |
Sufletul oropsit și aflat la ananghie trebuie să se lase în mîinile lui Dumnezeu
|
Capitolul LI |
Să fim statornici pînă la capăt în cele mici, dacă de cele mari nu ne dovedim în stare
|
Capitolul LII |
Omul să nu se socoată vrednic de mîngîiere, ci mai curînd de pedepsire și osîndă
|
Capitolul LIII |
Harul lui Dumnezeu nu suferă amestec cu gustul celor pămîntești
|
Capitolul LIV |
Deosebirea între imboldurile firii și ale harului
|
Capitolul LV |
Despre stricăciunea firii omenești și puterea harului dumnezeiesc
|
Capitolul LVI |
Se cuvine să ne lepădăm de noi înșine și să-l urmăm pe Cristos pe calea crucii
|
Capitolul LVII |
Nu-i bine ca omul să se lase copleșit de deznădejde atunci cînd se întîmplă să cadă în unele greșeli
|
Capitolul LVIII |
Să nu iscodim rosturile prea înalte și ascunse ale judecății lui Dumnezeu
|
Capitolul LIX |
În Dumnezeu singur se cade să ne punem întreaga nădejde și credință
|
 |
|
CARTEA A PATRA: |
Despre taina Sfîntului Altar |
 |
|
Capitolul I |
Cu cîtă cuviință se cade să ne apropiem de Cristos în Sfînta Împărtășanie
|
Capitolul II |
Cîtă bucurie și dragoste arată Dumnezeu omului în această taină
|
Capitolul III |
Cît este de folos împărtășania deasă
|
Capitolul IV |
Multe bunuri se împărtășesc celor ce se cuminecă cu evlavie
|
Capitolul V |
Despre marea vrednicie a sfintei taine și a stării preoțești
|
Capitolul VI |
Pregătirea și cercetarea cugetului înainte de Sfînta Împărtășanie
|
Capitolul VII |
Cercetarea cugetului și hotărîrea de îndreptare
|
Capitolul VIII |
Jertfirea lui Cristos pe lemnul crucii și nevoia de a ne lepăda de noi înșine
|
Capitolul IX |
Trebuie să ne jertfim pe noi înșine lui Dumnezeu, odată cu tot ce-i al nostru, înălțînd rugăciuni pentru toți oamenii
|
Capitolul X |
Nu trebuie să ne îndepărtăm cu ușurință de sfînta împărtășanie
|
Capitolul XI |
Cîtă nevoie are sufletul credincios de Trupul lui Cristos și de cuvîntul Sfintelor Scripturi
|
Capitolul XII |
Să ne silim cît putem de bine, pregătindu-ne sufletul pentru primirea Sfintei Împărtășanii
|
Capitolul XII |
Sufletul evlavios trebuie să rîvnească din toate puterile sale la unirea cu Cristos prin Sfînta Cuminecătură
|
Capitolul XIV |
Cît de arzător e dorul unora după Sfîntul Trup al Domnului Cristos
|
Capitolul XV |
Darul evlaviei nu poate fi dobîndit decît prin smerenie și lepădare de sine
|
Capitolul XVI |
Să-i dezvăluim lui Cristos toate nevoile noastre, ori de cîte ori îi cerem harul
|
Capitolul XVII |
Despre dorul înflăcărat și iubirea arzătoare pentru Isus în Sfînta Împărtășanie
|
Capitolul XVIII |
Să nu iscodim tainele Sfintei Cuminecături ci, urmîndu-l cu umilință pe Cristos, să supunem credinței luminile minții noastre omenești
|
 |
|