Apariţie editorială: "Gherăeşti, un sat din ţinutul Romanului"

La Editura "Presa Bună" a apărut un amplu studiu monografic "Gherăeşti, un sat din ţinutul Romanului". Lucrarea este rezultatul unui studiu profund şi constituie un act de curaj la care s-au angajat cercetători din lumea filologică, istorică, toponimică, folclorică, etnologică şi bisericească din cadrul Departamentului de Cercetare Ştiinţifică al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi şi de la Universitatea "Al.I. Cuza".

Cercetările au demarat în urmă cu un an şi jumătate, când un grup de cinci cercetători au decis să dedice PS Petru Gherghel, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de când se află în fruntea Diecezei de Iaşi, un studiu monografic cât mai amplu al localităţii din care acesta provine: Gherăeşti.

În prefaţa cărţii găsim scris: "Munca profesorilor şi cercetătorilor care îşi aduc contribuţia lor la cunoaşterea acestei localităţi, reprezintă un ales semn de preţuire faţă de istoria şi realitatea culturală şi spirituală 'a măriei sale ţăranul român', fără de care nu se poate făuri istoria unei ţări, a unei comunităţi spirituale, şi, în acelaşi timp, un omagiu adus locuitorilor acestei vetre din ţinutul Romanului". Toate datele prezentate în această lucrare reprezintă un univers bogat şi complex al sufletului credincioşilor din Gherăeşti, în care faptele mărunte se întretaie şi se îmbină la tot pasul cu întâmplări şi realizări dintre cele mai semnificative.

Structurată în opt capitole, lucrarea reînnoadă fapte şi mărturii din trecut, decolbind filele gălbejite ale dosarelor de arhivă şi folosindu-se de mărturiile grăitoare ale unor bătrâni.

Studiul prof. Petronel Zahariuc, primul din această lucrare, cuprinde primele mărturii documentare ale existenţei satului Gherăeşti. Primul document păstrat până astăzi şi care atestă existenţa satului este un hrisov datat la 25 aprilie 1552, când domnul Moldovei, Ştefan Rareş, face un schimb de sate cu episcopul de Roman, Macarie. Sursa documentară începe să se îmbogăţească abia la jumătatea secolului al XVIII-lea, când la Gherăeşti s-a constituit primul nucleu al unei comunităţi catolice. Autorul acordă un amplu spaţiu listelor catagrafice.

Prof. dr. Dănuţ Doboş în capitolul doi al lucrării, intitulat "Biserica romano-catolică din Gherăeşti", în limita documentaţiei de care a putut dispune, a întocmit un studiu despre formarea şi apoi conturarea unei comunităţi catolice la Gherăeşti. Arhiva Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, a Ordinului Franciscan din Roman, precum şi studiile unor renumiţi istorici precum N. Iorga, I.D. Snagov, P. Tocănel, I. Gabor au constituit izvorul principal al documentaţiei sale. În cadrul lucrării s-a dedicat un capitol special şi istoricului comunităţii ortodoxe, alături de care catolicii locuiesc de veacuri. Autorul acestui capitol, prof. dr. Dănuţ Doboş, nu şi-a propus un istoric al comunităţii ortodoxe de la începuturile satului. Studiul oferă informaţii bogate despre construcţia primei biserici ortodoxe de piatră la mijlocul secolului al XIX-lea şi evoluţia ulterioară a comunităţii.

Mons. Anton Despinescu semnează capitolul "Comunitatea parohială Gherăeşti în secolul al XX-lea", dedicat vieţii comunităţii parohiale din Gherăeşti. Capitolul este structurat pe trei perioade: 1900-1948, 1949-1989, 1990-2000. În fiecare dintre cele trei părţi sunt prezentate aspecte referitoare la construcţia bisericii, numărul credincioşilor, principalele evenimente din viaţa comunităţii, preoţii care au activat sau au provenit din rândul comunităţii din Gherăeşti.

Următoarele două capitole ale lucrării îl au drept autor pe prof. dr. Dănuţ Doboş. Primul dintre ele tratează despre Şcoala din Gherăeşti, iar cel de-al doilea despre Căminul Cultural "Constantin Gheorghiu". Cel de-al doilea este în strânsă legătură cu primul, deoarece căminul cultural a funcţionat întotdeauna în strânsă dependenţă de şcoală, iar la conducerea sa s-au aflat mereu intelectualii comunităţii. Înfiinţat la jumătatea secolului al XIX-lea în Moldova, Căminului Cultural "Constantin Gheorghiu" este un reflex al vieţii intelectuale a comunităţii.

Prof. dr. Dragoş Moldovanu, toponimist renumit în cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi, a realizat un studiu toponimic al localităţii.

Ultimul capitol al lucrări, intitulat "Dăinuiri etno-folclorice" este semnat de prof. dr. Ion H. Ciubotaru. În capitolul pe care îl semnează confirmă încă o dată spusele ilustrului cărturar Petru Caraman, potrivit căruia "a cerceta folclorul şi etnografia cu atenţie înseamnă a ne cunoaşte pe noi înşine". Autorul scoate la lumină frumuseţea şi bogăţia tradiţiilor, obiceiurilor şi portului popular, lăsate parcă în uitare de tinerele generaţii.

Pe coperta cărţii se află un frumos text al lui Ernest Bernea care vorbeşte despre frumuseţea şi importanţa satului românesc: "Satul românesc este cel mai expresiv şi mai bogat document al istoriei neamului. Civilizaţia lui este străveche, originară, plămădită o dată cu neamul şi deplin realizată".

Petru Tamaş

* * *

Gherăeşti, un sat din ţinutul Romanului
Ciubotaru I. H., Despinescu A., Doboş D., Moldovanu D., Zahariuc P., Editura "Presa Bună", 2004, ISBN 973-8191-28-9, 17x24cm, 398 p., 75.000 lei

* * *

Această carte, în limita stocului disponibil, poate fi procurată prin comandă:

• prin poştă: Librăria Presa Bună, Bd. Ştefan cel Mare, 26; 700064 - Iaşi;
• prin fax: 0232/211527;
• prin telefon: 0232/212003, interior 67:
  luni, marţi, orele 12.00-13.00 şi 14.00-18.00;
  miercuri, joi, vineri, orele 8.00-13.00;
• prin e-mail: cornel@mail.dntis.ro;
• prin Internet: www.ercis.ro; www.catholica.ro.

lecturi: 123.