© Vatican Media

Camerun îl aşteaptă pe Leon al XIV-lea, provocări şi bogăţii ale unei ţări care caută unitatea sa

Naţiunea din Africa Centrală şi de Vest îl întâmpină pe papa cu speranţa de a primi de la el imboldul pentru a înainta spre o schimbare marcată de pace şi de reconciliere naţională. Părintele Galimberti: Va fi mărturisită acţiunea Bisericii într-o ţară în care credinţa este vie şi prezentă. Părintele Houngbo: Sfântul Părinte va oferi imboldul pentru o viaţă nouă pentru toţi camerunezii.

O ţară tânără, bogată în tradiţii şi culturi, caracterizată de un puternic simţ de apartenenţă la comunitate în rândul cetăţenilor săi, dar marcată şi de o criză economică foarte gravă şi profundă, de instabilitate politică, de violenţe cauzate de un deceniu de ciocniri între armată şi grupurile separatiste anglofone din nord-vest şi sud-vest, precum şi de violenţele purtate de Boko Haram în nord, la graniţa cu Nigeria. Camerunul, care se prezintă lui Leon al XIV-lea - a patra vizită a unui pontif în ţară, după Ioan Paul al II-lea în 1985 şi 1995 şi Benedict al XVI-lea în 2009 - vrea mai presus de toate să-şi demonstreze statutul de "actor al păcii", capabil de "credinţă şi reconciliere a inimilor", capabil să "vindece naţiuni". Acesta este mesajul exprimat de afişele de întâmpinare a lui Leon al XIV-lea care împodobesc capitala Youndé şi care îl primesc, venind din Algeria, ca semn al dorinţei autentice a ţării de a depăşi diviziunile şi tensiunile. O dorinţă care îi uneşte pe toţi, nu numai pe cei din zonele supuse violenţei, pentru că poporul camerunez, aşa cum subliniază toţi, "este un singur popor".

Întâlnirea cu poporul

"Papa - explică părintele Luca Galimberti, misionar PIME în Youndé - găseşte tinerii, floarea vieţii care caută un drum. Iată de ce întâlnirea dintre el şi popor va fi una frumoasă, o întâlnire cu dorinţele, cu aşteptările", dar şi cu dificultăţile din viaţa multor tineri, care, având puţine sau deloc şanse de a găsi un loc de muncă, continuă să nutrească speranţa imposibilă de a părăsi Camerunul, de a merge în străinătate. De asemenea, asupra cifrelor cântăreşte numărul foarte mare - aproximativ 500.000 - de refugiaţi şi solicitanţi de azil din ţările vecine, precum Sudanul şi Republica Democrată Congo, creând o situaţie socială complexă şi critică. De asemenea, alimentează tensiunea aspectul puternic al tribalismului, care, alături de insecuritate şi de incertitudine cu privire la viitor, "îi împinge pe toţi să lupte pentru supravieţuirea lor", punând în joc forţe care "pot deveni o sursă de diviziune".

O pace mult aşteptată

Vizita papei este importantă pentru toţi cei care se simt abandonaţi: copiii din orfelinatul Ngul Zamba din Youndé sau pacienţii Spitalului Catolic "Saint Paul" din Douala. "Le va da speranţă şi bucurie", explică părintele Charles Marie Houngbo, franciscan al Neprihănitei, păstor al Parohiei "Coborârea Duhului Sfânt" din Newtown Aeroporto şi vicar episcopal al Zonei Pastorale Wouri VI din Arhidieceza de Douala. "Vizita sa în aceste locuri este o reamintire, interpelează autorităţile, atât civile, cât şi religioase, forţate să înţeleagă că trebuie să se gândească la bunăstarea celor care suferă". Alegerile prezidenţiale din octombrie anul trecut, care l-au confirmat pe preşedintele Paul Biya pentru un al optulea mandat, au creat tensiuni serioase în ţară din cauza aşteptărilor neîmplinite ale multora, iar protestele, care nu au izbucnit niciodată în acţiuni armate, au fost însă puternic reprimate. Dezamăgirea persistă, continuă Galimberti, "pentru că existau atât de multe aşteptări pentru un viitor care nici măcar nu se întrevede. Proiectele nu sunt promiţătoare, aşa că oamenii sunt dezamăgiţi şi de aceea se intensifică tensiunile. Trebuie să ajutăm Camerunul să obţină o continuare a păcii, acea pace mult aşteptată".

Acţiunea Bisericii

Tânăra Biserică catolică locală, a cărei misiune a intrat în ţară în 1890 datorită activităţii palotinilor germani, este astăzi considerată pe bună dreptate un pilon al societăţii, o forţă motrice pentru dialogul dintre diferitele provincii ecleziastice, un mediator important în sfera socială şi cu o acţiune hotărâtă de susţinere a celor care suferă din cauza violenţei conflictelor interne. De asemenea, este caracterizată printr-o creştere numerică puternică, ce însoţeşte creşterea exponenţială a credincioşilor în căutarea lor pentru dreptate socială şi pentru soliditatea instituţiilor civile. În timpul vizitei lui Leon al XIV-lea, Biserica îi va arăta pontifului importanta muncă de unitate desfăşurată, mărturisită de întâlnirea papei cu credincioşii care, în pofida diferenţelor lor de limbă şi apartenenţă tribală, vor participa la întâlnirea cu Leon, toţi, mai subliniază Galimberti, "cu aceeaşi bucurie, respect şi înţelegere".

Vizita Papei Leon al XIV-lea

Prevost va vizita trei oraşe: pe lângă capitala Youndé, va vizita Bamenda, centrul crizei anglofone, şi Douala, un port important la Golful Guineei şi capitala comercială a ţării. Aşteptările mari sunt concentrate în special asupra mesajului pe care papa îl va aduce în Bamenda, o regiune anglofonă sfâşiată de violenţă, martoră la ciocniri între forţele armate şi grupurile separatiste armate care luptă pentru a contracara ceea ce este percepută ca marginalizare a lor de către guvernul central francofon. Cuvintele pontifului la Bamenda ar putea avea "un impact semnificativ - explică părintele Luca -, prezenţa sa va fi o binecuvântare într-un loc în care tensiunea şi suferinţa sunt evidente şi, mai presus de toate, este speranţa, va putea fi un stimulent pentru reluarea dialogului". Aşteptarea tuturor este ca papa, la Bamenda, să poată fi vocea suferinţei populaţiilor uitate, ca prin mesajul său să poată îndemna pe toţi să redescopere identitatea comună, dincolo de fragmentarea politică şi tribală.

Oprirea la Bamenda

Apelul papei la Bamenda, subliniază părintele Charles, va fi pentru pace, adresat tuturor tinerilor "care au arme în mână, să-şi lase puştile jos, să se gândească la o modalitate diferită de a rezolva problema. Şi este, de asemenea, un apel către noi toţi, care ne cere să ne rugăm, dar şi să comunicăm, să dialogăm cu oamenii şi cu autorităţile. Este un apel pentru a-i aduce pe toţi camerunezii împreună, pentru a trăi ca o singură persoană. Suntem fericiţi să-l primim pe papa şi speranţa noastră este ca, după plecarea sa, acest mesaj să rămână, unul care va determina autorităţile, toţi cetăţenii, să înţeleagă că este nevoie de o schimbare. Aşteptăm această schimbare şi o viaţă nouă pentru toţi camerunezii".

Repercusiunile conflictelor

Viaţa locuitorilor din regiunile afectate de conflict şi de acţiunea teroristă a Boko Haram este ţinută ostatecă de violenţă, şi aici se inserează rolul important al Bisericii, ţesătoare de întâlnire şi reconciliere, a cărei acţiune se articulează mai ales pe capacitatea sa de a menţine unitatea, de a inspira cooperare şi responsabilitate între cetăţeni. Un exemplu în acest sens a fost angajarea sa, înainte de alegeri, într-o campanie serioasă de încurajare a oamenilor să voteze şi să se înregistreze pe listele electorale, subliniind importanţa votului ca mijloc de schimbare. "Biserica - adaugă Galimberti - a fost întotdeauna o sursă de îndrumare şi conştientizare pentru oameni, astfel încât umanitatea să se poată manifesta în acea fraternitate şi în acea dreptate pe care le cer toţi". Dar calea de urmat în Camerun rămâne complexă, destinele ţării "nu sunt în mâinile Bisericii", în pofida acţiunii sale importante, iar creşterea sa economică rămâne indisolubil legată de dezvoltarea internaţională şi de repercusiunile conflictelor grave care au loc în mai multe ţări. Un aspect care caracterizează ţara, la fel ca restul lumii, este creşterea cheltuielilor pentru reînarmare, care vede scăderea unor "fonduri semnificative din gestionarea obişnuită a unei ţări care deja suferă".

Mărturia de caritate

Efectele crizelor internaţionale, ca şi în alte ţări africane, se resimt puternic şi în Camerun, unde reducerile ajutorului pentru dezvoltare din partea ţărilor cu venituri mari au dus la închiderea multor proiecte umanitare şi la o reducere drastică a colaborării cu organizaţiile internaţionale. Şi în acest caz, rămâne fundamentală acţiunea Bisericii locale, bine stabilită, care îl aşteaptă pe papa, continuă tot părintele Luca, "ca să împărtăşească experienţe şi pentru a mărturisi cu bucurie acţiunea într-o ţară în care credinţa este vie şi prezentă. O Biserică ce are misiunea de a-l mărturisi pe Isus şi forţa sa care transformă relaţiile şi permite libertatea inimii. Biserica trăieşte întrupată în acest popor, a cărui suferinţă este adesea trecută cu vederea". Ideea, conchide Galimberti, este de a ne concentra întotdeauna asupra esenţialului, pentru a însoţi persoanele în trăirea credinţei lor aşa cum cere Domnul, ca o mărturie de viaţă fraternă şi de caritate faţă de cei mai săraci. Acest lucru nu trebuie uitat niciodată şi este ceea ce Biserica din Camerun continuă să facă".

Francesca Sabatinelli

(După Vatican News, 15 aprilie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu