© Vatican Media

Prima lună a lui Leon al XIV-lea. Maica Ignazia Angelini: "O autoritate care devine comuniune"

"Un stil măsurat, gesturi sobre şi cuvinte ponderate. Dar cu o continuitate spirituală puternică faţă de Papa Francisc." Maica Ignazia Angelini, benedictină şi martoră autoritară a reînnoirii ecleziale, oferă o privire profundă şi pasionată asupra primei luni a pontificatului lui Leon al XIV-lea. În pofida perioadei de convalescenţă, maica Ignazia împărtăşeşte cu fermitate lectura sa despre o nouă fază pentru Biserică, marcată de sobrietate evanghelică, relaţii fraterne şi responsabilitate comună.

Maică Ignazia, ce impresie v-a lăsat această primă lună de pontificat?

M-a impresionat stilul papei: este foarte măsurat în gesturi şi atent în cântărirea cuvintelor. Este un profil diferit, care se inserează cu respect şi continuitate în parcursul deja trasat. Ba chiar, întrezăresc o profundă continuitate în obiectivele fundamentale faţă de cele urmărite de Papa Francisc: unitatea, pacea, atenţia faţă de uman. În primele audienţe generale, de exemplu, am recunoscut trăsături tipic augustiniene în discursurile sale.

Pentru mine, ca benedictină, Sfântul Augustin este o referinţă indispensabilă, învăţător şi pentru Sfântul Benedict.

Augustin a avut influenţă asupra intuiţiei originare a monahismului: Biserica este şi aceasta. Papa mi se pare foarte convingător, dar acum va trebui să observăm alegerile concrete pe care le va face, începând de la construirea echipei sale.

Numele Leon a stârnit reflecţii contrastante. Dumneavoastră cum l-aţi interpretat?

M-a surprins. Este un nume care evocă forţă şi putere. M-am gândit imediat la fratele Leon, discipolul iubit de Sfântului Francisc, chiar dacă papa a exclus această interpretare. În Scriptură, "leul din tribul lui Iuda" este mielul: un paradox bogat în semnificaţie. Însă cred că principala sa referinţă este Leon al XIII-lea. Înţeleg necesitatea unei schimbări similare, bazată pe determinare şi ierarhie de valori. Papa Leon înţelesese cu luciditate provocările din epoca sa.

Este un timp complex pentru Biserică. Ce provocări întrevedeţi?

Da, este un timp exigent, de confruntare atât internă, cât şi externă. Pentru aceasta va fi important să se respecte numirile şi alegerile în colaboratori. Biserica are nevoie de reforme profunde, aşa cum a reieşit şi din sinod: reforme ale curiei, ale dreptului canonic. Papa Leon are o competenţă solidă în aceste domenii, aşa că se aşteaptă mult de la el.

Tema comunităţii, atât de dragă monahismului, cât contează astăzi în viaţa Bisericii?

Este o temă vocaţională foarte puternică. Este augustiniană, dar Sfântul Benedict a interiorizat-o şi, bazându-se pe principiul augustinian al primatului carităţii care se exprimă frontal în iubirea preventivă a lui Dumnezeu faţă de cel slab şi cel păcătos, a reelaborat versiunea finală a Regulii sale.

Mă impresionează mult că Papa Leon o plasează în centru: vorbeşte despre unitatea Bisericii, dar şi despre o comuniune care se naşte din relaţiile zilnice şi care implică responsabilitate socială.

Într-o cateheză de la audienţa generală a citat parabola lucrătorilor de la ultima oră: o referinţă la valorizarea umanului, chiar şi în fragilităţile sale. Este decisivă: fără aceasta, se riscă să se recadă în cercurile închise obişnuite. Mi se pare că papa este foarte conştient de tema iubirii gratuite a lui Dumnezeu, preventive, care fondează comuniunea eclezială.

În conducerea Bisericii, vedeţi o legătură între viziunea augustiniană despre autoritate şi drumul sinodal?

Da. Autoritatea, aşa cum a reieşit în sinod, este o slujire adusă unităţii. Nu este putere de magisteriu în sens strict, ci capacitate de a aduna, a însoţi, a păzi. Papa Leon întrupează acest stil. Demonstrase deja asta în timpul sinodului şi din punct de vedere teologic. Cunosc câteva comunităţi augustiniene care l-au implicat pe fostul prior general în momente critice ale vieţii comunitare şi au primit de la el ajutor şi sprijin decisiv în discernăminte. Îmi doresc ca acum să poată extinde acel stil la toată Biserica.

Există o expresie sau un gest care v-a impresionat în mod deosebit în această primă lună?

Da, o frază pe care a repetat-o adesea: "Cu voi sunt creştin, pentru voi sunt episcop." Este o formulă profund augustiniană, care astăzi este mai necesară ca oricând.

Este o expresie cheie pentru a înţelege semnificaţia comuniunii şi a exercitării autorităţii. O găsesc prezentă în multe dintre discursurile sale, ca şi în textele lui Augustin. M-a impresionat şi devoţiunea sa mariană: este o persoană sobră, aproape musculoasă, dar are o legătură profundă cu Sfânta Fecioară Maria. Nu are expansivitatea franciscană, dar păstrează o intimitate profundă.

Cum ce termen aţi descrie începutul acestui pontificat?

Promiţător. Nu atât pentru anunţuri, ci pentru semnele concrete, pentru atenţia faţă de relaţii, pentru tonul vocii care dezvăluie emoţii puternice, înţelept măsurate, cu care s-a prezentat. Aşadar, un stil în care subiectul se detaşează, dar lasă să transpare implicare profundă şi atenţie intensă.

*

Cine este maica Ignazia Angelini

Călugăriţă benedictină, fostă abatesă a mănăstirii Viboldone (Milano), maica Ignazia Angelini este o figură de referinţă în panorama eclezială italiană. Apreciată pentru profunzimea spirituală şi angajarea culturală, a participat activ la procesul sinodal şi colaborează cu diferite instituţii academice şi pastorale. Scrierile şi intervenţiile sale oferă o lectură sapienţială a vieţii Bisericii, în dialog cu tradiţia monastică şi contemporaneitatea.

Riccardo Benotti

(După Agenţia SIR, 8 iunie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu