© Vatican Media

Papa Francisc: Angelus (26 ianuarie 2025)

Iubiţi fraţi şi surori, duminică frumoasă!

Evanghelistul Luca în această duminică ni-l prezintă pe Isus în sinagoga din Nazaret, satul unde a crescut. Isus citeşte textul din profetul Isaia care anunţă misiunea evanghelizatoare şi eliberatoare a lui Mesia şi după aceea, în tăcerea generală, spune: "Această Scriptură s-a realizat" (cf. Lc 4,21).

Să ne imaginăm uimirea şi descumpănirea concetăţenilor lui Isus, care îl cunoşteau ca fiul tâmplarului Iosif şi niciodată nu şi-ar fi imaginat că el se putea prezenta ca Mesia. A fost o descumpănire. Şi totuşi, este chiar aşa: Isus proclamă că, prin prezenţa sa, a venit "anul de bunăvoinţă al Domnului" (v. 19). Este vestea cea bună pentru toţi, şi în mod special pentru săraci, pentru cei închişi, pentru orbi, pentru cei asupriţi, aşa spune evanghelia (cf. v. 18).

În acea zi, la Nazaret, Isus i-a pus pe interlocutorii săi în faţa alegerii cu privire la identitatea şi misiunea sa. Nimeni, în sinagogă, n-a putut să nu se întrebe: El este numai fiul tâmplarului care îşi arogă un rol care nu-i aparţine sau este cu adevărat Mesia, trimis să mântuiască poporul de păcat?

Evanghelistul ne spune că nazarinenii n-au reuşit să recunoască în Isus pe consacratul Domnului. Credeau că-l cunosc prea bine şi asta, în loc să faciliteze deschiderea minţii lor şi a inimii lor, îi bloca, precum un văl care întunecă lumina.

Surorilor şi fraţilor, acest eveniment, cu analogiile cuvenite, are loc şi pentru noi astăzi. Şi noi suntem interpelaţi de prezenţa şi de cuvintele lui Isus; şi noi suntem chemaţi să recunoaştem în el pe Fiul lui Dumnezeu, pe Mântuitorul nostru. Dar ni se poate întâmpla, ca atunci consătenilor săi, să credem că noi îl cunoaştem deja, că despre el ştim deja totul, am crescut cu el, la şcoală, în parohie, la catehism, într-o ţară de cultură catolică... Şi astfel, pentru noi este o Persoană apropiată, ba chiar, "prea" apropiată.

Dar să încercăm să ne întrebăm: Simţim autoritatea unică prin care vorbeşte Isus din Nazaret? Recunoaştem că el este purtător al unei veşti de mântuire pe care nimeni altcineva nu ne-o poate da? Şi eu, simt că am nevoie de această mântuire? Simt că şi eu într-un fel sunt sărac, prizonier, orb, asuprit? Atunci, şi numai atunci, "anul de bunăvoinţă" va fi pentru mine!

Să ne adresăm încrezători Mariei, Mama lui Dumnezeu şi Mama noastră, ca să ne ajute să-l recunoaştem pe Isus.

______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Conflictul aflat în desfăşurare în Sudan, început în aprilie 2023, provoacă cea mai gravă criză umanitară din lume, cu consecinţe dramatice şi în Sudanul de Sud. Sunt aproape de populaţiile din ambele ţări şi le invit la fraternitate, la solidaritate, să evite orice fel de violenţă şi să nu se lase instrumentalizate. Reînnoiesc apelul la părţile aflate în război în Sudan ca să înceteze ostilităţile şi să accepte să se aşeze la o masă de negocieri. Îndemn comunitatea internaţională să facă tot posibilul pentru a face să ajungă ajutoarele umanitare necesare celor evacuaţi şi a-i ajuta pe beligeranţi să găsească repede căi pentru pace.

Privesc cu îngrijorare la situaţia din Columbia, îndeosebi în regiunea Catatumbo, unde ciocnirile dintre grupuri înarmate au provocat atâtea victime civile şi peste treizeci de mii de evacuaţi. Exprim apropierea mea de ei şi mă rog.

Se celebrează astăzi Ziua Mondială a bolnavilor de lepră. Îi încurajez pe cei care lucrează în favoarea celor loviţi de această boală să continue angajarea lor, ajutând şi pe cel care se vindecă să se reinsereze în societate. Să nu fie marginalizaţi!

Mâine este Ziua Internaţională a Comemorării în amintirea victimelor holocaustului: optzeci de ani de la eliberarea lagărului de concentrare din Auschwitz. Oroarea exterminării a milioane de persoane, evrei şi de alte credinţe, petrecută în acei ani, nu poate să fie nici uitată, nici negată. O amintesc pe brava poetă maghiară Edith Bruck, care locuieşte la Roma. Ea a suferit toate acestea. Astăzi, dacă vreţi, puteţi s-o ascultaţi în programul "Che tempo che fa". Este o femeie bravă. Îi amintim şi pe atâţia creştini, între care numeroşi martiri. Reînnoiesc apelul meu pentru ca toţi să colaboreze la eliminarea plăgii antisemitismului, împreună cu orice formă de discriminare şi persecuţie religioasă. Să construim împreună o lume mai fraternă, mai dreaptă, educându-i pe tineri să aibă o inimă deschisă pentru toţi, în logica fraternităţii, a iertării şi a păcii.

Şi vă salut pe voi toţi care proveniţi din Italia şi din atâtea părţi ale lumii, îndeosebi salut jurnaliştii şi lucrătorii din comunicare care au trăit în aceste zile Jubileul lor: îi îndemn să fie mereu naratori de speranţă.

Apoi salut polonezii, în special pe cei din Zabno; elevii de la Institutul "Zurbará" din Badajoz (Spania), credincioşii din Siquirres (Costa Rica), grupul de tinere quinceañeras din Panamá.

Salut pelerinii din unitatea pastorală Busto Garolfo şi Olcella, Arhidieceza de Milano.

Şi vă primesc cu bucurie pe voi, tineri şi tinere din Acţiunea Catolică, din parohiile şi din şcolile catolice din Roma. Aţi venit la sfârşitul "Caravanei Păcii" în timpul căreia aţi reflectat asupra prezenţei lui Isus în viaţa voastră, mărturisind celor de vârsta voastră frumuseţea primirii şi a fraternităţii. Şi acum să-i ascultăm pe aceşti tineri bravi, care vor să ne spună ceva... Înainte! Tare!

[citirea mesajului]

Acum el [tânărul care citeşte] a spus un cuvânt foarte frumos [tânărul îl reciteşte: "Aşa ar reuşi să facă să stea liniştite armele"]. Este bun tânărul! Salutaţi-i pe toţi tinerii şi tinerele.

Şi urez tuturor o duminică frumoasă. Şi vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu