© Vatican Media

"Stăpâna Noastră a tuturor popoarelor" din Amsterdam, Paul al VI-lea a aprobat judecata negativă

Dicasterul pentru Doctrina Credinţei a făcut publică judecata negativă şi definitivă a cardinalilor membri, care în 1974 s-au exprimat în unanimitate pentru a declara non-supranaturalitatea presupuselor apariţii ale "Stăpânei Noastre a tuturor popoarelor" din Amsterdam. O decizie aprobată de Paul al VI-lea.

"În anii trecuţi, dicasterul, de regulă - se citeşte în comunicatul difuzat joi, 11 iulie - nu făcea publice deciziile cu privire la presupusele fenomene supranaturale, dar în faţa îndoielilor persistente ridicate cu privire la presupusele apariţii şi revelaţii din anii 1945-1959 la Amsterdam şi legate de devoţiunea «Stăpânei Noastre a tuturor popoarelor», Dicasterul pentru Doctrina Credinţei face cunoscut rezultatul sesiunii ordinare a fostei Sfinte Congregaţii pentru Doctrina Credinţei, ţinută la 27 martie 1974".

Iată judecăţile:

"1. Cât priveşte judecata doctrinală: OMNES «constat de non supernaturalitate».

2. Cât priveşte investigarea ulterioară asupra fenomenului: OMNES: «negative»".

Aceste decizii, se mai citeşte în comunicat, "au fost aprobate de Sfântul Părinte Paul al VI-lea, în timpul audienţei acordate prefectului Sfintei Congregaţii pentru Doctrina Credinţei, cardinalul F. Šeper, la 5 aprilie 1974. Atât se comunică pentru ca sfântul popor al lui Dumnezeu şi păstorii săi să poată scoate din ele consecinţele cuvenite".

Înainte de noile norme, intrate în vigoare în luna mai 2024, dicasterul comunica numai episcopului ceea ce era decis în mod formal, şi cel mult publica o ştire mai generică. Acum în schimb, pentru a clarifica orice confuzie, se face publică decizia aprobată de papa şi care în acest caz este judecata cea mai negativă, care constată non-supranaturalitatea, şi care este încă prevăzut în noile norme. O judecată care "trebuie să se bazeze pe fapte şi evidenţe concrete şi probate" care atestă non-autenticitatea presupusului fenomen.

La 25 martie 1945, la a 600-a aniversare a miracolului euharistic din Amsterdam, Ida Peederman a relatat că a văzut-o pe Sfânta Fecioară Maria care i s-ar fi prezentat cu titlul de "Stăpână a tuturor popoarelor". Născută la Alkmaar în 1905, ultima din cinci copii, Ida a rămas orfană de mamă la vârsta de 8 ani şi, puţin după aceea, s-a mutat cu familia la Amsterdam, unde a rămas până la moarte, petrecută în 1996. După acea presupusă apariţie din 25 martie ar fi urmat alte 55, până în 1959. În răstimp de 14 ani, Sfânta Fecioară Maria, conform relatării lui Ida, i-ar fi revelat cu anticipare diferite evenimente, între acestea moartea lui Pius al XII-lea, şi i-ar fi arătat o imagine proprie, pictată apoi de pictorul Heinrich Repke pe baza descrierii presupusei vizionare. Astăzi, imaginea aceea este păstrată într-o capelă construită în 1973 la numărul 3 din Diepenbrockstraat, într-un cartier rezidenţial în zona de sud din Amsterdam.

În 1956, fostul episcop de Haarlem-Amsterdam, Johannes Petrus Huibers, a afirmat, cu privire la apariţiile mariane, că "non constat de supernaturalitate". O judecată făcută şi mai grea în mai 1974 de fosta Congregaţie pentru Doctrina Credinţei (CDC) care stabileşte judecata definitivă "constat de non supernaturalitate" cu aprobarea personală a Papei Paul al VI-lea. În 1996, succesorul lui Huibers, Henny Bomers, consultându-se cu Sfântul Scaun, a permis cultul "Stăpânei tuturor popoarelor", dar fără a recunoaşte presupusele apariţii. Din contra, succesorul său, Monseniorul Jos PUnt, în 2002 recunoaşte în schimb autenticitatea lor, însă fără a consulta Sfântul Scaun. Trei ani mai târziu, în 2005, CDC înlătură câteva cuvinte din rugăciunea pe care Fecioara Maria le-ar fi lăsat Idei Peerdeman, pentru că nu sunt conforme doctrinei catolice. În sfârşit, la 30 decembrie 2020, noul episcop de Haarlem, Johannes Hendriks, "după ce a consultat Congregaţia pentru Doctrina Credinţei şi în acord cu ea", afirmă că "folosirea titlului Stăpâna a tuturor popoarelor pentru Maria este în sine permisă din punct de vedere teologic"; totuşi, "recunoaşterea acestui titlu nu se poate înţelege ca o recunoaştere nici măcar implicită a supranaturalităţii unor fenomene", deoarece congregaţia a dat în această privinţă "o judecată negativă", care a fost "aprobată de Paul al VI-lea" în 1974.

Printre diferitele mesaje pe care Fecioara le-ar fi lăsat Idei ar fi şi o cerere pentru ca Biserica să recunoască dogma Mariei drept "co-răscumpărătoare". Cererea ar dăinui din 8 decembrie 1952. În această privinţă se poate aminti ceea ce a fost afirmat de Papa Francisc în cel puţin două ocazii: la 3 aprilie 2020, în omilia de la liturghia de dimineaţă prezidată la Casa Sfânta Marta, pontiful a spus: "Sfânta Fecioară Maria nu a voit să-i ia lui Isus niciun titlu... Nu a cerut pentru sine să fie o cvasi-răscumpărătoare sau o co-răscumpărătoare: nu. Răscumpărătorul este unul singur şi acest titlu nu se dublează". Afirmaţie reconfirmată la audienţa generală din 24 martie 2021: "Cristos este unicul Răscumpărător: nu există co-răscumpărători cu Cristos".

(După Vatican News, 11 iulie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu