© Vatican Media

S-a încheiat la Belgrad adunarea plenară a Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa

O Biserică mai aproape de cel care suferă

de Charles de Pechpeyrou

"Preocuparea noastră pentru viitorul credinţei în Europa este aceea de a fi tot mai aproape de oameni, mai ales de cei care reprezintă trupul suferind al lui Cristos: săracii, înfometaţii, migranţii, bolnavii, şomerii, cei care suferă datorită războiului". Cuvinte ale cardinalului Robert Francis Prevost, prefect al Dicasterului pentru Episcopi, care a intervenit la adunarea plenară a Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE) care s-a desfăşurat între 24 şi 27 iunie 2024 la Belgrad. În conferinţa sa - intitulată Dimensiunea evanghelizatoare şi misionară a Bisericii în Europa - cardinalul nord-american a adăugat că problema viitorului credinţei în Europa "se referă şi la modul în care înfruntăm flagelul războiului care chinuieşte popoare fraţi din perspectiva credinţei. A evangheliza când există o lume în război înseamnă a lucra pentru pace". Este vorba în definitiv, a afirmat Prevost, "de o problemă de dedicare pentru ceilalţi, întemeiată pe credinţa în Isus Cristos întrupat şi pe modul în care Cristos însuşi ne-a învăţat".

Tema în jurul căreia s-au confruntat episcopii europeni în timpul adunării plenare era Pelerini de speranţă. Spre o Biserică sinodală şi misionară. Privirea era îndreptată spre întâlnirea celei de-a doua sesiuni a Sinodului despre sinodalitate, în octombrie, şi la Jubileul speranţei care se va celebra în 2025. Cel care i-a invitat pe episcopi în capitala sârbă a fost arhiepiscopul de Belgrad, Ladislav Nemet, vicepreşedinte al CCEE, din moment ce în 2024 se împlinesc o sută de ani de la refondarea diecezei. "În timp ce ne pregătim pentru a doua sesiune a Sinodului - a declarat Monseniorul Gintaras Grušas, preşedinte al Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa - trebuie să reflectăm asupra rolului pe care organismele continentale, împreună cu episcopatele, pot să-l aibă pentru a trăi şi a face să crească sinodalitatea şi care este valoarea unei adunări continentale". În această optică, a continuat arhiepiscopul de Vilnius, "suntem chemaţi să regândim rolul CCEE şi angajarea sa pentru evanghelizare în Europa, să evaluăm o eventuală subîmpărţire în zone geografice care să mărească colaborarea dintre episcopii din aceeaşi regiune europeană aşa încât să faciliteze ascultarea comunităţilor noastre şi să asigure o slujire mai mare adusă teritoriului".

Asupra dimensiunii sinodalităţii în lumina constituţiei apostolice Praedicate Evangelium, îndeosebi asupra "consecinţelor şi implicaţiilor pentru Conferinţele Episcopale şi organismele continentale", s-a oprit Josef Sayer, teolog pastoralist. Textul pontifical, a afirmat preotul german, "atribuie o importanţă îndeosebi Conferinţelor Episcopale, asociaţiilor lor regionale şi continentale şi astfel găseşte liniile conducătoare pentru o nouă, schimbată cooperare între Curia Romană, episcopi şi Conferinţele Episcopale".

La întâlnire erau prezenţi diferiţi reprezentanţi ai instituţiilor ecleziale, între care Monseniorul Mariano Crociata, preşedinte al Comisiei Episcopatelor din Uniunea Europeană (COMECE), şi monseniorul Noël Treanor, nunţiu apostolic la Uniunea Europeană. În cursul lucrărilor a fost ales nou secretar general al CCEE, pentru cinci ani, părintele Antonio Ammirati, până acum vice-secretar general şi purtător de cuvânt al organismului. În afară de asta, a fost semnificativă întâlnirea membrilor Consiliului cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Porfirie.

La 21 septembrie 2024, cu ocazia Zilei Internaţionale a Păcii, episcopii vor reînnoi invitaţia de rugăciune pentru victimele războiului şi pentru a invoca pacea în Ucraina, Ţara Sfântă şi Sudan. Următoarea adunare plenară a CCEE se va ţine la Lisabona de la 8 la 10 octombrie 2025.

(După L'Osservatore Romano, 28 iunie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu