© Vatican Media

Papa Francisc: Angelus (23 iunie 2024)

Iubiţi fraţi şi surori, duminică frumoasă!

Astăzi evanghelia ni-l prezintă pe Isus în barcă împreună cu discipolii, în lacul Tiberiadei. Vine pe neaşteptate o furtună puternică şi barca riscă să se scufunde. Isus, care dormea, se trezeşte, ameninţă vântul şi totul revine la calm (cf. Mc 4,35-41).

Dar, în realitate, nu se trezeşte, îl trezesc! Cu multă frică, discipolii sunt cei care-l trezesc pe Isus. Cu o seară înainte, Isus însuşi le-a spus discipolilor să urce în barcă şi să traverseze lacul. Ei erau experţi, erau pescari, şi acela era ambientul lor de viaţă; dar o furtună îi putea pune în dificultate. Pare că Isus vrea să-i pună la încercare. Oricum, nu-i lasă singuri, stă cu ei în barcă, liniştit, ba chiar doarme. Şi atunci când se dezlănţuie furtuna, cu prezenţa sa îi asigură, îi încurajează, îi incită să aibă mai multă credinţă şi îi însoţeşte dincolo de pericol. Dar putem pune această întrebare: De ce se comportă aşa Isus?

Pentru a întări credinţa discipolilor şi pentru a-i face mai curajoşi. De fapt, ei ies din această experienţă mai conştienţi de puterea lui Isus şi de prezenţa sa în mijlocul lor, aşadar, mai puternici şi mai prompţi să înfrunte obstacolele, dificultăţile, inclusiv frica de a se aventura ca să vestească evanghelia. După ce au depăşit cu el această încercare, vor şti să înfrunte atâtea altele, până la cruce şi la martiriu, pentru a duce evanghelia la toate neamurile.

Şi Isus face acelaşi lucru şi cu noi, îndeosebi în Euharistie: ne reuneşte, în jurul lui, ne dăruieşte cuvântul său, ne hrăneşte cu Trupul şi Sângele său şi apoi ne invită să înaintăm în larg, pentru a transmite tuturor ceea ce am auzit şi a împărtăşi cu toţi ceea ce am primit, în viaţa de fiecare zi, şi atunci când este dificil. Isus nu ne scuteşte de contrarietăţi, ci, fără a ne abandona vreodată, ne ajută să le înfruntăm. Ne face curajoşi. Tot aşa şi noi, depăşindu-le cu ajutorul său, învăţăm tot mai mult să fim strâns uniţi cu el, să ne încredem în puterea sa, care merge mult dincolo de capacităţile noastre, să depăşim incertitudinile şi ezitările, închiderile şi preconcepţiile, cu curaj şi măreţie a inimii, pentru a spune tuturor că împărăţia cerurilor este prezentă, este aici, şi că, avându-l pe Isus alături de noi, putem s-o facem să crească împreună dincolo de orice barieră.

Aşadar, să ne întrebăm: În momentele de încercare, ştiu să comemorez momentele în care am experimentat, în viaţa mea, prezenţa şi ajutorul Domnului? Să ne gândim: Când vine vreo furtună, mă las doborât de agitaţie sau stau strâns unit cu el - există atâtea furtuni interioare -, pentru a regăsi calmul şi pacea, în rugăciune, în tăcere, în ascultarea cuvântului, în adoraţie şi în împărtăşirea fraternă a credinţei?

Fecioara Maria, care a primit cu umilinţă şi curaj voinţa lui Dumnezeu, să ne dăruiască, în momentele dificile, seninătatea abandonării în el.

______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori,

Vă salut pe voi toţi, romani şi pelerini din Italia şi din diferite ţări.

Îndeosebi salut credincioşii din Sant Boi de Llobregat (Barcelona) şi cei din Bari. Salut participanţii la manifestarea "Să alegem viaţa", corul "Edelweiss" din Secţiunea Alpini din Bassano del Grappa, şi cicliştii din Bollate veniţi cu bicicleta.

Să continuăm să ne rugăm pentru pace, în special în Ucraina, Palestina, Israel. Privesc steagul Israelului. Astăzi l-am văzut când veneam de la Biserica "Sfinţii Patruzeci de Martiri", este o chemare la pace! Să ne rugăm pentru pace! Palestina, Gaza, Nordul din Congo... Să ne rugăm pentru pace! Şi pacea în Ucraina, care suferă mult, ca să fie pace! Duhul Sfânt să lumineze minţile guvernanţilor, să reverse în ei înţelepciune şi simţ de responsabilitate, pentru a evita orice acţiune sau cuvânt care alimentează ciocnirea şi să ţintim în schimb cu hotărâre spre o soluţionare paşnică a conflictelor. Este nevoie de negociere.

Alaltăieri a murit părintele Manuel Blanco, un franciscan care de patruzeci de ani locuia în Biserica "Sfinţii Patruzeci de Martiri şi Sfântul Pascal Baylon" din Roma. A fost superior, duhovnic, om de consiliere. Amintindu-l pe el, aş vrea să-i amintesc pe atâţia fraţi franciscani, duhovnici, predicatori, care au onorat şi onorează Biserica din Roma. Le mulţumesc tuturor!

Şi urez tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu