Torino: Hramul comunităţii "Fericitul Ieremia Valahul"

După novena de pregătire la sărbătoarea Fericitului Ieremia Valahul şi celebrarea acesteia miercuri, 8 mai, după cele trei zile ale Triduum-ului şi procesiunea solemnă în seara zilei de sâmbătă, comunitatea catolică românească din Torino şi-a sărbătorit hramul duminică, 12 mai 2024.

O sărbătoare mult aşteptată de către comunitatea noastră, o sărbătoare pe care în acest an ne-am dorit-o mai deosebită pentru a putea da mărturia noastră de credinţă într-un mod nou, dar totuşi vechi: căci felul în care am sărbătorit îşi are rădăcinile în ceea ce am învăţat acasă, prin moştenirea pe care am primit-o în sânul familiilor şi al comunităţilor în care am crescut, de la părinţi sau bunici, pe uliţele satului sau la biserica din centrul oraşului.

Ne-am dorit, aşadar, să onorăm numele pe care îl purtăm, pentru că, după cum ne învaţă Cartea Genezei, atunci când Dumnezeu a creat lumea, a dat nume tuturor lucrurilor şi vieţuitoarelor. De aceea dintotdeauna s-a considerat că numele ne defineşte. Ne defineşte şi pe noi ca şi comunitate, cu o mândrie "nu trufaşă, ci de onoare", cu dorinţa de fi asemănători patronului nostru pe care, în cele trei zile ale Triduum-ului, cu ajutorul catehezelor părintelui Octavian Enache, am învăţat să îl cunoaştem mai bine.

Ne-a fost de ajutor în acest sens şi prezenţa statuii Fericitului Ieremia, sfinţită la sfârşitul lunii aprilie de către Monsenior Roberto Repole, arhiepiscop de Torino şi Susa, statuie care ne-a întâmpinat în fiecare zi la biserică, şi care a fost purtată pe străzile adiacente Bisericii "Madonna del Carmine" într-o procesiune "ca acasă", o procesiune care a surprins trecătorii sau privitorii de la etajele blocurilor alăturate, fiind prima dată când comunitatea noastră se prezintă oraşului Torino în acest fel. Fanfara din San Carlo Canavese şi Ansamblul Folcloric "Carpatica" au fost alături de concelebranţi - părintele paroh Iulian Herciu, părintele Octavian Enache, părintele diacon Octavian Matei - şi de întreaga comunitate.

Celebrarea solemnă a Sfintei Liturghii din ziua de duminică a văzut reunindu-se, sub privirea blândă şi ocrotitoare a Fericitului Ieremia, românii catolici din diaspora care s-au stabilit pe meleagurile torineze, dar care continuă să creadă, să se roage şi să se cânte în dulcea noastră limbă românească. Sfânta Liturghie a fost concelebrată de către părintele paroh Iulian Herciu, părintele Octavian Enache, diaconii permanenţi Francisc Benedic şi Iosif Mihăieş şi de către părintele Paul Nde, responsabil al Capelaniei Francofone din Torino.

Ne-a bucurat şi onorat peste măsură prezenţa domnului consul Cosmin Dumitrescu care a avut bunăvoinţa de a rămâne împreună cu noi o bună parte a zilei de duminică, semn al unei continuităţi care merge dincolo de graniţele ţării sau de religia pe care o profesăm.

Am avut din nou onoarea de a o avea împreună cu noi şi pe viceprimarul oraşului Torino, doamna Michela Favaro, ca de altfel şi responsabilul Biroului Pastoral pentru Migranţi, dl Sergio Durando, care va vizita ţara noastră la sfârşitul lunii mai, împreună cu o comisie a aceluiaşi birou.

Culoarea costumelor naţionale din diferitele zone ale României, prezenţa Ansamblului Folcloric "Carpatica", prezentarea darurilor la momentul Ofertoriului, binecuvântarea plantelor medicinale, dulceaţa şi suavitatea melodiilor interpretate de către corul condus de domnul Ionel Jitaru Sel, discursurile invitaţilor, au fost momente ale celebrării Sfinte Liturghii, momente frumoase, deosebite, încântătoare, dar care nu pot depăşi parcă adevăratul motiv al prezenţei noastre în Biserică: acela de a pune în practică evanghelia, care în seara zilei de sâmbătă a proclamat: "Voi sunteţi sarea pământului" (Mt 5,13-16). Învăţătura populară românească a transmis într-un mod foarte simplu aceste cuvinte prin povestea pe care cu siguranţă mulţi dintre noi şi-o mai amintesc şi astăzi: "Sarea în bucate".

Fericitul Ieremia ne-a dat acest exemplu: a fost cumva premergătorul, precursorul nostru, al celor care astăzi ne aflăm departe de meleagurile natale: imigrat cu mult timp înaintea noastră, chiar în Italia, unde spera să întâlnească "mulţi sfinţi", a fost el însuşi "sare a pământului", o "sare în bucate", dedicându-şi viaţa pentru ca aproapelui "să îi fie bine".

Mulţumindu-i, aşadar, bunului Dumnezeu pentru aceste zile pline de haruri, ne rugăm şi pentru cei care au muncit ca aceste zile să devină realitate, în mod special părintelui Anton Bulai, care a compus o litanie excepţională în cinstea Fericitului Ieremia.

În duminica în care în Italia se sărbătoreşte ziua Mamei, am privit cu încredere la Maica cerească, "Mammarella nostra", cum o numea în dialect napoletan Fericitul Ieremia pentru a ne ajuta să devenim şi noi "sare în bucate" în familie, la locul de muncă, la şcoală, în comunitate, pentru cei care ne sunt aproape, dar mai ales pentru cei care au mai mare nevoie de prezenţa şi ajutorul nostru. Fericitul Ieremia obişnuia să spună: "Săracilor trebuie să li se dea întotdeauna ca pomană ceea ce le place şi nu ceea ce nemulţumeşte, să li se dea tot ce este mai bun". Iar dacă cineva se plângea de această risipire continuă, spunea: "Avariţia duce la foamete".

Tatiana Ghiurca

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 12 mai: Torino: Hramul comunităţii "Fericitul Ieremia Valahul"