© Vatican Media

Etape şi analize ale unui dialog

În numele lui Dumnezeu

de Simone Caleffi

Papa Francisc, la opt sute de ani după întâlnirea Sfântului Francisc cu sultanul, a făcut acelaşi pas, întâlnindu-l pe marele imam de Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyeb, la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, pentru a semna Documentul despre fraternitatea umană pentru pacea mondială şi convieţuirea comună, adevărată piatră de hotar a dialogului între islam şi creştinism. Prin acest text, cei doi lideri religioşi au condamnat violenţa şi terorismul, care nu au nimic de-a împărţi cu credinţa, şi au invitat bărbaţii şi femeile de bunăvoinţă să încurajeze întâlnirea între islam şi creştinism, adoptând cultura dialogului drept cale, colaborarea între cele două religii drept conduită şi cunoaşterea reciprocă drept metodă şi criteriu, cu obiectivul de a face aceste două lumi să colaboreze pentru obţinerea păcii.

Semnarea documentului a fost precedată de patru întâlniri prin care pontiful şi imamul au putut să se cunoască mai bine şi să se convingă de pasul important pe care intenţionau să-l facă. Prima a avut loc în mai 2016 în Vatican: despre ea nu există informaţii, deoarece a fost o întâlnire strict privată, dar este interesant de observat ceea ce va spune episcopul de Roma, la 20 septembrie în acelaşi an, în discursul pentru vizita la Assisi cu ocazia Zilei Mondiale de Rugăciune pentru Pace despre tema Sete de pace, religii şi culturi în dialog: "Noi aici, împreună şi în pace, credem şi sperăm într-o lume fraternă. Dorim ca bărbaţi şi femei de religii diferite, să se reunească oriunde şi să creeze înţelegere, în special acolo unde sunt conflicte. Viitorul nostru este să trăim împreună. Pentru aceasta suntem chemaţi să ne eliberăm de poverile grele ale neîncrederii, ale fundamentalismelor şi ale urii. Cei care cred să fie artizani ai păcii în invocaţia către Dumnezeu şi în acţiunea pentru om! Şi noi, drept conducători religioşi, suntem ţinuţi să fim punţi solide de dialog, mediatori creativi de pace".

A doua etapă s-a desfăşurat la universitatea din Al-Azhar, la Cairo, în aprilie 2017, cu ocazia conferinţei internaţionale despre pace organizată de universitatea egipteană; în timpul acelei întâlniri, papa l-a definit "frate" pe marele imam şi a afirmat că dialogul nu trebuie să fie folosit pentru a ajunge la scopuri secundare, ci ca mijloc sincer pentru a transforma competiţia în colaborare.

A treia fază a avut loc din nou în Vatican, la 7 noiembrie 2017; probabil, în timpul acestei întâlniri, a început redactarea textului pe care cei doi aveau să-l semneze după aceea. În sfârşit, a patra întâlnire a fost la 16 octombrie 2018, tot în Vatican, cu obiectivul care a fost fixat în a treia.

Şi în documentul de la Abu Dhabi, cum s-a făcut deja în trecut în timpul Conciliului Vatican II, elementul de bază în comun - de la care s-au decis să pornească pentru a încerca să combată intoleranţa şi frica de celălalt, în ambele religii - a fost cel legat de credinţa în unicul Dumnezeu. În afară de asta, s-a subliniat că iubirea faţă de aproapele este prezentă în textele sacre ale ambelor credinţe. Francisc şi Al-Tayyeb au amintit că cele două religii, astăzi, sunt victime ale unei crize spirituale care duce la îndepărtarea persoanei de bunurile religioase şi de a le face să caute numai bunăstarea materială, în defavoarea celei spirituale. În afară de asta, cei doi lideri denunţă criza eticii actuale, subliniind cum, în aceste ultime timpuri, individualismul a intrat într-o dimensiune şi mai egoistă, în care fiecare caută propria bunăstare, fără a se îngriji de ceilalţi. Ambii susţin că cele două religii sunt responsabile de aceste probleme care chinuiesc omenirea şi că, prin formarea conştiinţei şi propunerea solidarităţii şi a iubirii faţă de aproapele, ele pot contribui la răspândirea unei mentalităţi care construieşte pacea, graţie căreia să domnească toleranţa şi convieţuirea paşnică.

(După L'Osservatore Romano, 31 ianuarie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu