Cardinalul Ravasi: Dialogul este rădăcină şi moştenire a tuturor credinţelor

de Alessandro Di Bussolo

Standul Sfântului Scaun la Expoziţia universală din Dubai este un parcurs desenat pentru a-i face pe vizitatori să trăiască experienţa a ce anume înseamnă fraternitatea, prietenia, dialogul, întâlnirea şi forţa schimburilor între culturi. La 4 februarie 2022, în marele Stand al Sustenabilităţii, se va ţine celebrarea principală a celei de-a doua Zi Internaţionale a Fraternităţii Umane, la aniversarea semnării documentului omonim.

Punctul de plecare al întregului stand - proiectat de monseniorul Tomasz Trafny, vice-comisar al Standului şi responsabil al Departamentului ştiinţă şi credinţă al Consiliului Pontifical al Culturii şi de arhitectul Giuseppe Di Nicola - este întâlnirea dintre Sfântul Francisc şi sultanul Malik Al-Kāmil din 1219, în timp ce sosirea este cea a Papei Francisc cu marele imam de Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyib, la 4 februarie 2019 la Abu Dhabi, pentru semnarea Documentului.

Ne vorbeşte despre mesajul standului şi despre angajarea dicasterului său pentru răspândirea culturii fraternităţii cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedinte al Consiliului Pontifical al Culturii, care în acest interviu indică marilor religii mondiale drumul întoarcerii la moştenirea lor importantă, comună şi în acelaşi timp diferită, a dialogului între ele, "pentru o incidenţă mai mare în societatea contemporană", pentru a frâna declinul cultural şi moral al planetei.

Eminenţă, Standul Sfântului Scaun la Expo din Dubai este un spaţiu aranjat tocmai pentru a da continuitate Documentului despre Fraternitatea umană la trei ani de la semnarea acelui text important...

În stand este şi reprezentarea vizuală, continuă, filmată a acelui eveniment. Dar eu aş vrea să subliniez mai ales o prezenţă: este expus în interiorul Standului un manuscris din marea Bibliotecă şi Universitate creată în secolul al IX-lea la Bagdad, cu un text arab, şi reprezintă efortul culturii din acel timp pentru a face accesibile lumii islamice cunoştinţele altor popoare şi culturi. Aceasta este cu adevărat o mărturie emblematică a acestui dialog cultural, precum şi religios.

Şi este şi unul din obiectele prezente cele mai râvnite, pentru care mulţi arabi vin să viziteze Standul...

Acest lucru este adevărat, este cu siguranţă unul din simbolurile fundamentale, aşa cum este şi traducerea latină a unui Tratat arab de matematică, în care este transmis Orientului textul lui Fibonacci, seria sa vestită, unde Occidentul a învăţat aşa-zisele numere arabe.

Un mod pentru a face apreciată şi vizual bogăţia schimburilor culturale... Şi în documentul semnat la Abu Dhabi, Papa Francisc şi marele imam Al-Tayyib lansează un apel împotriva declinului cultural şi moral al lumii. Cum pot acţiona concret împreună credinţele mondiale pentru asta?

O pot face prin două parcursuri. Parcursul aproape centripet: a se întoarce iar la marea lor moştenire. Noi ştim de exemplu că moştenirea filozofică, medică, şi chiar ştiinţifică, dar şi în general literară a Orientului a ajuns în Occident în secolele trecute, fiecare cu o viziune proprie. Până acolo încât Toma de Aquino, de exemplu, avea posibilitatea de a-l cunoaşte mai bine pe Aristotel prin contribuţia lui Averroes, un filozof musulman. În această lumină, prima mare mişcare este întoarcerea la marea moştenire comună sau şi la diferitele moşteniri pe care noi le avem, care sunt foarte rodnice. Şi a doua mişcare este aproape centrifugă, adică a ajunge la prezent, a găsi parcursurile fundamentale ca acelea care sunt indicate în Documentul despre Fraternitatea umană, printr-un dialog şi o incidenţă majoră în cadrul societăţii contemporane. Să ne gândim numai ce înseamnă dialogul interreligios, pacea, fraternitatea, dar şi o toleranţă autentică nu numai exterioară, ci să fie şi întâlnire.

Papa Francisc a exprimat de multe ori dorinţa ca Documentul despre Fraternitatea umană să fie răspândit şi studiat cât mai mult posibil. Ce face şi ce se gândeşte să facă dicasterul Culturii pentru ca acele cuvinte istorice să devină cu adevărat cultură?

Noi credem că putem face asta chiar pe versantul culturii... Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios se preocupă mai mult de conexiunile de tip strict religios. Noi crede că putem face, de exemplu, un soi de Curte a Neamurilor care va fi dedicată temei tăcerii, care este caracteristică nu numai în lumea meditaţiei arabe, precum şi a anticei tradiţii budiste, aşadar va fi un dialog foarte amplu. Avem intenţia şi de a valoriza mai ales această dimensiune ştiinţifică ţinând cont - şi prin întâlniri pe care le facem cu exponenţi ai culturii musulmane în general - de cultura ţărilor arabe despre tema antropologiei. Ca este una din temele mai delicate, stimulate neîntrerupt în aceste zile de inteligenţa artificială. O temă care într-un fel face să explodeze anumite categorii care sunt codificate, care de aceea trebuie să fie rescrise ţinând cont de această mare evoluţie pe care o prezintă ştiinţa. Şi acest dialog ştiinţific, aşa cum era în trecut, poate să fie iar una din căile privilegiate pentru întâlnirea dintre diversităţi, în aspiraţia comună spre o viziune care să fie profund umanistă şi umană.

(După Vatican News, 3 februarie 2022)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 317.