Oficiul pentru Vocaţii: Adoraţie vocaţională pentru luna decembrie

Pentru luna decembrie 2021, Oficiul pentru Vocaţii al Diecezei de Iaşi propune un model de adoraţie vocaţională pregătit de sr. Luminiţa Antonică OP, din Congregaţia "Surorile Dominicane ale Sfintei Fecioare Maria a Rozariului".

"Vis - slujire - fidelitate"

Cântec: În faţa ta, Isus iubit

C: Isuse, izvor de viaţă şi de sfinţenie, credem că eşti prezent în sacramentul iubirii tale şi te adorăm. Îţi mulţumim pentru că, prin întruparea ta, ai venit să sfinţeşti omenirea şi să transmiţi Bisericii strălucirea sfinţeniei tale prin intermediul sacramentelor ce aduc omului viaţa lui Dumnezeu.

Te lăudăm, pentru că în orice timp ai reînnoit Biserica, trezind în ea eroi ai credinţei, ai speranţei şi ai carităţii: prin ei ai manifestat în faţa tuturor varietatea şi bogăţia darurilor Duhului tău iubitor.

Îţi mulţumim pentru darul diferitelor vocaţii care îmbogăţesc Biserica şi ne arată diferite căi pentru a ajunge la sfinţenie: mulţumim pentru darul fiecărui soţ şi al fiecărei soţii care au ales să trăiască iubirea fiind uniţi de sacramentul Căsătoriei; mulţumim pentru fiecare preot, pentru fiecare episcop şi pentru Sfântul Părinte Papa care au primit sacramentul slujirii preoţeşti; mulţumim pentru fiecare persoană consacrată chemată să fie martoră a iubirii tale în mijlocul oamenilor de pretutindeni, îţi mulţumim pentru fiecare misionar care, departe de casă şi familie, îşi dedică viaţa vestirii evangheliei nu numai prin cuvinte, dar mai ales prin fapte de milostivire trupească şi sufletească.

Te rugăm, Părinte ceresc, să reverşi asupra noastră lumina şi tăria Duhului Sfânt pentru ca la fiecare pas al vieţii să putem alege ceea ce tu ai pregătit pentru fiecare dintre noi, în marea ta bunătate. Amin.

Din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după Sfântul Matei 1,18-25

Naşterea lui Isus Cristos însă a fost astfel: mama lui, Maria, fiind logodită cu Iosif, înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, soţul ei, fiind drept şi nevoind s-o expună, a vrut să o lase în ascuns. Cugetând el la acestea, iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: "Iosif, fiul lui Davíd, nu te teme să o iei pe Maria, soţia ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt! Ea va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale".

Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul prin profetul care zice: "Iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu şi îi vor pune numele Emanuel!", care, tradus, înseamnă: "Dumnezeu-cu-noi".

Trezindu-se din somn, Iosif a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat-o la sine pe soţia lui şi nu a cunoscut-o până când ea a născut un fiu. Şi i-a pus numele Isus.

Cuvântul Domnului

Sfântul Iosif este "atât de aproape de condiţia umană a fiecăruia dintre noi. Sfântul Iosif nu stabilea, nu era înzestrat cu carisme deosebite, nu apărea special în ochii celor care-l întâlneau. Nu era vestit şi nici nu se remarca: Evangheliile nu prezintă nici măcar un cuvânt al său. Şi totuşi, prin viaţa sa obişnuită, a realizat ceva extraordinar în ochii lui Dumnezeu": a răspuns la chemarea Domnului de a fi tatăl purtător de grijă al lui Isus Cristos, a răspuns afirmativ chemării lui Dumnezeu (cf. Sf. Iosif: visul vocaţiei - Mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc pentru cea de-a 58-a Zi Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii)*.

Refren: Ubi caritas

"Sfântul Iosif ne sugerează trei cuvinte-cheie pentru vocaţia fiecăruia. Primul este vis.

Dacă am cere persoanelor să exprime într-un singur cuvânt visul vieţii, n-ar fi dificil să ne imaginăm răspunsul: «iubire». Iubirea dă sens vieţii, pentru că îi revelează misterul. De fapt, viaţa o avem numai dacă o dăm, posedăm cu adevărat numai dacă dăruim pe deplin. Sfântul Iosif are multe să ne spună în această privinţă, pentru că, prin intermediul viselor, Dumnezeu l-a inspirat, a făcut din existenţa sa un dar" (*).

Visul tinerilor care se pregătesc pentru căsătorie este ca iubirea lor reciprocă să dăinuie veşnic, iubire binecuvântată de Dumnezeu prin darul fiilor şi mai apoi al nepoţilor. Te rugăm, Doamne, dăruieşte-ne cât mai multe familii creştine, care să fie leagănul diferitelor vocaţii care împodobesc Biserica şi o fac mereu tânără, activă şi frumoasă. Amin.

Refren: Ubi caritas

"Un al doilea cuvânt marchează itinerarul Sfântului Iosif şi al vocaţiei: slujire.

Din evanghelii reiese cum el a trăit întru totul pentru alţii şi niciodată pentru el însuşi. Eliberând iubirea de orice posesie, s-a deschis de fapt unei slujiri şi mai rodnice: grija sa iubitoare a străbătut generaţiile, paza sa grijulie l-a făcut patron al Bisericii.

Slujirea, exprimare concretă a dăruirii de sine, n-a fost pentru Sfântul Iosif numai un ideal înalt, ci a devenit regulă de viaţă zilnică. S-a adaptat la diferitele circumstanţe cu atitudinea celui care nu se descurajează dacă viaţa nu merge aşa cum vrea: cu disponibilitatea celui care trăieşte pentru a sluji.

Se poate spune că a fost mâna întinsă a Tatălui ceresc spre Fiul său pe pământ" (*).

Te rugăm, Doamne, dăruieşte-ne preoţi sfinţi, slujitori devotaţi ai altarului, gata oricând să administreze în numele tău tainele sfinte celor care au nevoie de ele. Fă-i să nu se descurajeze în faţa diferitelor obstacole, ajută-i să nu cedeze în faţa ispitelor, fă-i să fie "mâinile tale active pentru fiii şi fiicele Tale". Amin.

Refren: Ubi caritas

"Un al treilea aspect care străbate viaţa Sfântului Iosif şi vocaţia creştină, ritmându-i cotidianitatea: fidelitatea. Iosif este «omul drept» (Mt 1,19), care în activitatea tăcută de fiecare zi perseverează în adeziunea la Dumnezeu şi la planurile sale.

Vocaţia, ca viaţa, se maturizează numai prin fidelitatea de fiecare zi.

Cum se alimentează această fidelitate? În lumina fidelităţii lui Dumnezeu. Primele cuvinte care i-au fost adresate în vis Sfântului Iosif au fost invitaţia de a nu se teme, pentru că Dumnezeu este fidel faţă de promisiunile sale: «Iosif, fiul lui David, nu te teme» (Mt 1,20). Nu te teme: sunt cuvintele pe care Domnul le adresează şi ţie, dragă soră, şi ţie, dragă frate, atunci când, deşi printre incertitudini şi şovăieli, simţi că nu mai poate fi amânată dorinţa de a dărui lui viaţa. Sunt cuvintele pe care ţi le repetă atunci când, acolo unde te afli, eventual în mijlocul încercărilor şi neînţelegerilor, lupţi pentru a urma în fiecare zi voinţa sa. Sunt cuvintele pe care le redescoperi atunci când, de-a lungul drumului chemării, te întorci la prima iubire. Sunt cuvintele care, ca un refren, însoţesc pe cel care spune «da» lui Dumnezeu cu viaţa ca Sfântul Iosif: în fidelitatea de fiecare zi" (*).

Te rugăm, Doamne, ajută-i pe cât mai mulţi tineri să răspundă cu entuziasm chemării la viaţa consacrată şi la misiune. Dă-le curajul de a se opune cu tărie plăcerilor lumeşti şi de a te alege pe tine, izvorul adevăratei bucurii. Fă ca asemenea Sfântului Iosif şi Sfintei Fecioare Maria să îţi răspundă "da" din toată inima atunci când descoperă că i-ai chemat la totala dăruire de sine. Amin.

Cântec

Rugăciune universală

C: Să îndreptăm cu încredere rugăciunea noastră către Isus, blând şi smerit cu inima, pentru ca viaţa noastră să fie pătrunsă de spiritul fericirilor evanghelice şi de adevărata speranţă:

R.: Doamne, ajută-ne să mergem pe calea sfinţeniei!

1. Doamne Isuse, Păstorul cel bun, veghează asupra slujitorilor Bisericii tale, pentru ca viaţa lor să fie în acord cu evanghelia pe care o vestesc oamenilor. R.

2. Doamne Isuse, Fiul preaiubit al Tatălui, fă-ne să ascultăm cu fidelitate cuvântul tău şi să îl mărturisim prin viaţa noastră creştină coerentă. R.

3. Doamne Isuse, Întemeietorul familiei creştine, ajută-i pe soţi, pentru ca în familiile lor să fie pace, înţelegere, iubire, armonie şi o viaţă creştină desăvârşită. R.

4. Doamne Isuse, Calea, Adevărul şi Viaţa, fă ca întreaga comunitate creştină să trăiască conform evangheliei tale, ca să devină lumină şi speranţă pentru lume. R.

C: Dumnezeule, Tată veşnic, care în Inima Fiului tău preaiubit ne dai bucuria de a celebra marile fapte ale iubirii sale faţă de noi, fă ca din acest izvor inepuizabil să sorbim bogăţia darurilor tale, iar flacăra speranţei creştine să nu se stingă în inimile noastre, ci să rămână mereu aprinsă şi să ne călăuzească în mijlocul tuturor necazurilor şi dificultăţilor vieţii. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin.

Aş vrea ca "DA"-ul meu...

Maria, aş vrea ca "DA"-ul meu să fie simplu ca al tău,
să nu urmăresc avantajul meu.
 
Maria, aş vrea ca "DA"-ul meu, la fel ca al tău,
să nu mă pună în centrul atenţiei, ci în slujba celorlalţi.
 
Maria, aş vrea ca "DA"-ul meu, răspuns la proiectul Altcuiva,
să însemne ce a însemnat pentru tine: a suferi în linişte.
 
Maria, aş vrea ca "DA"-ul meu, la fel ca al tău,
să însemne să fac un pas înapoi pentru a face loc vieţii.
 
Maria, aş vrea ca "DA"-ul meu, la fel ca al tău,
să conţină o filă din istoria mântuirii măcar a unui suflet.
 
Dar păcatul meu, orgoliul meu, autosuficienţa
mă fac să spun un "DA" cu totul diferit de al tău.
 
Privirea ta asupra mea, Marie,
să mă ajute să fiu simplu,
să fiu o persoană care uită de propriul interes,
care vrea să-şi piardă viaţa dăruindu-se celorlalţi
fiind conştientă că există, din veşnice,
în planul de iubire al Creatorului.
Amin.
(Paul Claudel)

Încheiere

Toţi sa adorăm fierbinte
marea Taină din altar;
Ce-a fost scris în Legea Veche
facă loc la noul dar;
ce e peste simţ şi minte
să ne dea-al credinţei har.
 
Tatălui daţi închinare,
Cinste, laudă şi cânt;
Fiului, fără-ncetare,
Slavă-n cer şi pe pământ;
Pururi binecuvântare
Fie Duhului preasfânt. Amin.

C. Tu le-ai dat lor pâine cerească.
P. Având în sine orice plăcere.

C. Să ne rugăm:

Dumnezeule, care ne-ai lăsat în acest sacrament minunat memorialul morţii şi învierii tale, dă-ne, te rugăm, harul ca astfel să cinstim sfântul mister al trupului şi sângelui tău, încât să simţim necontenit în noi roadele răscumpărării tale. Tu, care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. Amin

Cântec final

Oficiul pentru Vocaţii

lecturi: 428.