"Acordurile de la Glasgow", dar meciul nu s-a terminat, acum mingea trece la negociatori

de M. Chiara Biagioni

S-a încheiat la Glasgow prima repriză a meciului "dintre omenire şi climate change". Acum mingea trece la negociatori. Premierul britanic Boris Johnson a comparat, aseară, Întâlnirea de la Glasgow cu un meci de fotbal şi analizând situaţia după două zile de colocvii cu circa 120 de lideri mondiali, a spus: "Nu există îndoială că au fost făcute unele progrese". Dar "este mult prea uşor să ne lăsăm cuprinşi de o stare sufletească de entuziasm exagerat". "Trebuie să fim atenţi să ne ferim de speranţele false". Munca încă nu s-a terminat. "Sunt două săptămâni de negocieri" şi "mai este mult drum de parcurs, dar trebuie spus că sunt în mod atent optimist".

În intervenţia sa la presă, premierul britanic a prezentat punctele pozitive care au reieşit la întâlnire. Cel mai important se referă la angajarea pentru salvgardarea pădurilor. La Cop26 din Glasgow peste o sută de lideri ai lumii, care conduc ţările care găzduiesc 86% din pădurile de pe glob, s-au angajat să oprească despădurirea până în 2030, punând pe masă angajamente financiare (care cuprind şi investiţii private) cu un total de 19,2 miliarde de euro. Uniunea Europeană - prin vocea preşedintelui comisiei UE, Ursula von der Leyen - s-a angajat pentru un miliard, din care 250 de milioane de destinat Bazinului din Congo (al doilea plămân al Pământului după Amazonia). Preşedintele american, Joe Biden, a anunţat că va cere Congresului să aloce 9 miliarde până în 2030. Dar printre semnatari sunt şi Brazilia (sub atac pentru că a neglijat în ultimii ani Amazonia), Rusia, China, Columbia, Indonezia, Australia, Costa Rica.

Al punct semnificativ semnalat de Întâlnirea din Glasgow creşterea la peste 100 (de la 80) a numărului de ţări care la Cop26 au aderat la angajarea pentru reducerea emisiilor de metan cu 30% până în 2030. Este vorba de peste 100 de ţări care reprezintă 70% din economia globală au aderat acum la iniţiativa lansată de UE şi SUA. La conferinţa de presă, premierul britanic Johnson elogiază şi prezenţa donatorilor privaţi intraţi pe teren în lupta împotriva supraîncălzirii planetei. Şi tot preşedintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, a anunţat lansarea lui "EU Catalyst Partnerschip", program de un miliard de dolari pentru a încuraja investiţiile în tehnologii pentru climă. Programul va avea angajarea comună a UE, a fondatorului lui Microsoft, Bill Gates, şi a Băncii Europene de Investiţii. Johnson a indicat şi obiectivul de a aloca 100 de miliarde de dolari pe an ţărilor mai vulnerabile pentru a le favoriza tranziţia verde. Obiectiv la care se va ajunge "în 2023, dar determinăm pentru a ajunge mai devreme, în 2022. O mare angajare a venit din Japonia, dar este nevoie de alte acţiuni din alte ţări" pentru a ajunge la obiectiv. "Vom menţine presiunea".

"Schimbarea climatică nu este o chestiune politică", a spus premierul britanic. "Pentru zeci de milioane de persoane, în lume, este o chestiune de viaţă sau de moarte". Pentru aceasta, negociatorilor care de astăzi încep "meciul" Johnson le spune "să meargă înainte, să nu se întoarcă înapoi". "Mesajul meu pentru negociatori este foarte simplu: liderii mondiali au părăsit Cop, dar ceea ce vă spun vouă este că ochii lumii, ochii popoarelor din lume, ochii guvernului britanic şi ai guvernelor din lume, sunt îndreptaţi spre voi". Promisiunile făcute în aceste două zile "trebuie să fie urmate de acţiuni", avertizând că guvernul britanic va urmări negocierile îndeaproape pentru a fi sigur ca să nu fie retrageri faţă de ceea ce a fost spus.

La Glasgow, au venit mesajele marilor lideri ai religiilor mondiale. Papa a trimis un mesaj care a fost citit de cardinalul secretar de stat Pietro Parolin. "De acum sunt prea multe feţele umane suferinde de această criză climatică: în afară de impacturile sale tot mai frecvente şi intense asupra vieţii zilnice a numeroase persoane, mai ales a populaţiilor mai vulnerabile, ne dăm seama că ea a devenit şi o criză a drepturilor copiilor şi că, în viitor scurt, migranţii ambientali vor fi mai numeroşi decât refugiaţii conflictelor". De aici, un apel puternic: "Trebuie acţionat cu urgenţă, curaj şi responsabilitate. Trebuie acţionat şi pentru a pregăti un viitor în care omenirea să fie în măsură să se îngrijească de ea însăşi şi de natură". La vocea pontifului s-a unit şi cea a marelui imam de Al-Azhar, Ahmad al-Tayyeb: "Nu există alternativă la responsabilitatea comună şi la solidaritate pentru a îmblânzi schimbarea climatică. Aceasta este responsabilitatea pe care o avem noi toţi faţă de generaţiilor viitoare".

(După Agenţia SIR, 3 noiembrie 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 554.