Raportul IPCC despre climă. Luca Fiorani (fizician): "Situaţia este gravă şi trebuie acţionat imediat"

de M. Chiara Biagioni

"Inundaţiile din Germania, incendiile din Turcia, Grecia şi Italia sunt demonstraţia că situaţia este gravă. Trebuie acţionat imediat. Aşa cum spune raportul IPPC, acesta este deceniul în care trebuie să punem pe teren toate acţiunile pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi de dioxid de carbon". Oamenii de ştiinţă vorbesc clar, de acum nu mai vorbesc pe ocolite. Şi Luca Fiorani, fizician şi popularizator al ştiinţei mai ales în probleme de mediu, profesor de dezvoltare sustenabilă la Institutul Universitar Sophia, merge direct la subiect, în sprijinul avertismentului lansat la 9 august 2021 de raportul Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change, IPCC). "Din păcate - spune el - tabloul este destul de clar. Modelele noastre previzionale sunt tot mai precise: dacă mergem înainte aşa, la sfârşitul secolului, temperatura va putea creşte cu până la 5 grade. Este un scenariu devastant, cu valuri continue de căldură care vor favoriza seceta şi incendiile în unele părţi ale globului şi evenimente meteorologice extreme tot mai puternice şi distrugătoare în altele". Avertismentul oamenilor de ştiinţă vine în proximitatea Cop 26, Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021 (a 26-a Conferinţă ONU despre această temă) care se va ţine în oraşul Glasgow, în Scoţia, de la 31 octombrie la 12 noiembrie 2021.

Ce aşteaptă comunitatea ştiinţifică de la liderii politici?

Cop26 este un moment decisiv. Avem un acord important care este acordul de la Paris. Acum trebuie trecut la acţiune. Însă aş vrea să dau un cuvânt de speranţă: preşedintele SUA, Joe Biden, şi preşedintele chinez, Xi Jinping, par hotărâţi să devină lideri ai unei mişcări de naţiuni care se angajează în mod serios, precum şi Uniunea Europeană pare angajată serios în această direcţie.

La Cop26 este aşteptat Papa Francisc care cu Laudato si' propune o ecologie integrală. Din punct de vedere "ştiinţific", cât sunt de importante aceste mişcări de gândire în favoarea mediului?

Papa Francisc foarte probabil a avut un rol foarte important în determinarea naţiunilor de a adopta Acordul de la Paris. Cu siguranţă cuvântul său este aşteptat aşa cum sunt aşteptate toate stimulentele tuturor persoanelor, credincioase şi necredincioase, care cer o tranziţie ecologică. Îmi vin în minte angajarea pe zece ani pe acest front a patriarhului ecumenic Bartolomeu I, dar şi acţiunile lui Greta Thunberg. Toate sunt figuri care urnesc conştiinţele. Îndeosebi, Greta a reuşit să atragă atenţia lumii asupra planetei şi să facă în puţin timp ceea ce timp de decenii studioşi şi experţi n-au reuşit să obţină.

Şi totuşi, continuă să existe persoane care consideră că problema climă nu există, care neagă realitatea ştiinţifică. Cum explicaţi fenomenul negaţionismului?

Cred că la bază este o neîncredere în instituţii. Este adevărat că uneori instituţiile demonstrează că nu sunt transparente şi unele persoane au pierdut încrederea în datele oficiale. Însă datele oficiale sunt incontestabile. De acum nu mai avem nicio îndoială cu privire la faptul că fiinţa umană este cea care provoacă aceste ultime schimbări climatice. Este adevărat că temperatura planetei s-a schimbat mereu, însă în câteva decenii provocăm transformări care în mod normal au loc în milioane de ani. Aşadar, să ne gândim ce înseamnă pentru animale şi pentru plante să se adapteze în câteva decenii la schimbări aşa de radicale.

Ce favorizează dintr-un punct de vedere politic şi economic o tranziţie ecologică?

Există diferiţi factori. Cu siguranţă stimulentul de jos al marilor mişcări de opinii favorizate de acţiunile figurilor importante, cum sunt Papa Francisc şi toată acea galaxie de persoane şi mişcări care determină spre această tranziţie. Guvernele îşi dau seama că tranziţia ecologică este o afacere. Deja Raportul Stern (a făcut ipoteza unei reduceri a PIB global cu 1% din cauza evenimentelor meteorologice extreme, nota red.) a convins guvernul britanic că efectele negative ale schimbării climatice costau mai mult faţă de costurile necesare astăzi pentru a lupta împotriva lor. Astăzi este tot mai clar că a favoriza tehnologii verzi creşte numărul locurilor de muncă şi poate să reprezinte o ocazie de business. Nu este o întâmplare dacă mari firme, chiar petrolifere, se orientează spre resurse energetice renovabile.

Dumneavoastră sunteţi autorul unei cărţi (editată de Cittànuova) "Happy planet: ghid pentru marile teme ale mediului". Ce vă face să credeţi că, în loc să se autodistrugă, planeta pământ poate să se îndrepte spre o destinaţie "happy"?

Semnale pozitive sunt multe. Pare că cea mai mare parte a ţărilor lidere iau decizii serioase convergând în tăierea emisiilor cu 50% până în 2030 şi la eliminarea emisiilor de gaz până în 2050. Asta ar trebui să ne ducă la faptul că temperatura planetei n-ar mai creşte cu mai mult de 1,5/2 grade. Însuşi Papa Francisc încheie enciclica Laudato si' cu această frază: "Să mergem cântând! Luptele noastre şi preocuparea noastră faţă de această planetă să nu ne ia bucuria speranţei". Închei cartea mea cu o propunere: sustenabilitatea relaţională. Sunt convins că numai toţi împreună, prin raporturi constructive între persoane, între societăţi, între naţiuni, între persoane şi natură, vom fi capabili să ajungem la un sistem de sustenabilitate, să nu mai distrugem mai multe resurse decât este în măsură planeta să reconstruiască, să nu poluăm mai mult decât este capabilă planeta să absoarbă poluarea.

(După agenţia SIR, 10 august 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 586.