În sărbătoarea Schimbării la Faţă, cardinalul Semeraro îl aminteşte pe Papa Paul al VI-lea la 43 de ani de la moarte

Cu el pe muntele înalt

"Iată: mi-ar plăcea, terminând, să fiu în lumină", scria Paul al VI-lea în Gândul la moarte. Astăzi el "este în lumină", a comentat cardinalul Marcello Semeraro, prefect al Congregaţiei Cauzelor Sfinţilor, în timpul omiliei de la Liturghia celebrată vineri dimineaţă, 6 august 2021, în Capela ungară din Grotele vaticane - la câţiva paşi de mormântul pontifului brescian - cu ocazia aniversării morţii, care a avut loc în sărbătoarea Schimbării la Faţă în urmă cu 43 de ani.

Într-un nor luminos

Referindu-se tocmai la acel episod evanghelic, cardinalul a amintit imaginea "norului luminos" care "i-a acoperit pe discipoli cu umbra sa" şi care acum "îl îmbracă şi pe el". Oferă această siguranţă, a explicat el, "glasul Bisericii, pe care Paul al VI-lea a iubit-o mult", aşa cum el însuşi asigura: "Aş putea spune că am iubit-o mereu... Însă aş vrea ca Biserica să ştie asta". Şi "astăzi Biserica ştie asta mai bine decât ieri".

După aceea cardinalul a lăsat spaţiu amintirilor personale, destăinuind că obişnuinţa de a celebra Liturghia la aniversarea morţii Papei Montini dăinuie de la începutul slujirii sale episcopale la Albano, când în fiecare an prezida ritul liturgic în biserica parohială din Castel Gandolfo, orăşelul unde Paul al VI-lea a murit în 1978. "Cu beatificarea şi canonizarea - a explicat el - acest obicei a dispărut, existând de acum ziua comemorării liturgice, însă amintirea rămâne şi este chiar mai luminoasă şi a devenit în ochii noştri imaginea acestui mare papă".

Îndeosebi, Semeraro a amintit "cu emoţie" atunci când fostul director al Vilelor pontificale, Saverio Petrillo - prezent vineri la celebrare împreună cu fiul Franco Ghezzi, adjutant de cameră al lui Paul al VI-lea, şi cu istorica Eliana Versace - l-a însoţit în Palatul apostolic din Castel Gandolfo pentru a-i arăta patul unde pontiful s-a stins. "Slujirea episcopală la Albano - a subliniat el reevocând cu emoţie şi amintirile personale destăinuite lui de Ghezzi însuşi - m-a ajutat să cresc şi să maturizez iubirea mea faţă de Paul al VI-lea şi pentru asta sunt recunoscător Domnului". Şi "pentru acest lucru - a adăugat el - acum când mă pregătesc să părăsesc această iubită dieceză după chemarea Sfântului Părinte la nouă misiune, am dorit cu putere această celebrare de astăzi".

Prefectul s-a declarat sigur că relatarea evanghelică a Schimbării la Faţă "a trebuit să rămână imprimată în mintea şi în inima" lui Giovanni Battista Montini. "Ştim - a afirmat el - că, numit arhiepiscop de Milano, ar fi voit ca moto al său cuvintele pe care le citim în Scrisoarea a doua a lui Petru: cum ipso in monte sancto (1,18)", însă "a fost descurajat, pentru că textul părea mai potrivit unui contemplativ, decât unui episcop". Şi totuşi, a continuat el, Paul al VI-lea "a fost un contemplativ şi eu personal sunt convins că cheia de lectură a marii părţi din scrierile sale, în special private, este tocmai mistica". Nu întâmplător, a adăugat el, pentru publicarea primei sale enciclice Ecclesiam suam el a ales tocmai data sărbătorii Schimbării la Faţă, 6 august 1964.

Enciclica dialogului

Acel document, a remarcat cardinalul, este amintit "ca enciclica dialogului". Şi dacă "Moise şi Ilie vorbesc cu Isus, dacă Tatăl din cer adresează glasul său oamenilor - a afirmat el - înseamnă că în paradis nu numai corul îngerilor cântă", ci "este şi dialogul între sfinţi": cufundaţi fiind "în dialogul trinitar iubitor, şi sfinţii din paradis dialoghează". Aşadar, "dacă şi astăzi, aşa cum dorea Paul al VI-lea, Biserica pe pământ vrea să devină cuvânt, mesaj şi colocviu, trebuie să aibă în «dialogurile» Bisericii din cer inspiraţia sa, modelul său, criteriul său".

De altfel, însăşi pagina evanghelică a Schimbării la Faţă "este bogată în dialoguri": există, înainte de toate, cel al lui Ilie şi Moise cu Isus"; apoi este Petru care, luând cuvântul, spune: "Rabbi, este bine că suntem aici"; intervine, după aceea, "glasul Tatălui, care-l indică pe Isus şi încurajează la adeziunea la cuvântul său: «Acesta este Fiul meu, cel iubit: ascultaţi de el!»"; în sfârşit, însuşi Isus "se adresează celor trei discipoli, pe care i-a dus cu el pe muntele înalt, pentru a le porunci să nu povestească nimănui ceea ce au văzut", sau, cum spune un antifon liturgic, "să nu reveleze gloria Fiului Omului, înainte ca să fi înviat din morţi".

Atmosfera inexprimabilului

Deşi bogat în cuvinte, contextul "istoriei evanghelice este, aşadar, atmosfera inexprimabilului". Discipolii "se simt puşi în faţa unei limite". Toţi trei erau înspăimântaţi şi Petru "nu ştia ce să spună"; şi atunci când, "coborând de pe munte, Isus vorbeşte cu ei, spune cuvinte pline de mister: ce înseamnă «a învia din morţi»?". Pentru a înţelege toate acestea, a comentat Semeraro, "vor avea nevoie de Duhul Sfânt".

În concluzie, îndemnând "să-i mulţumim Domnului pentru darul oferit Bisericii în persoana Sfântului Paul al VI-lea", cardinalul a invitat "să ne rugăm pentru Sfântul nostru Părinte Papa Francisc", subliniind că multe din cuvintele sale sunt citite "în continuitate cu magisteriul lui Paul al VI-lea şi ca dezvoltare a sa". "Să invocăm - a adăugat el - şi mijlocirea acestui sfânt iubit, pentru ca şi în noi să crească iubirea, fidelitatea, dăruirea pentru sfânta sa Biserică".

(După L'Osservatore Romano, 7 august 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 115.