Oficiul pentru Vocaţii: Novenă de pregătire pentru Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii

"Rugăciunea constantă şi profundă face să crească credinţa comunităţii creştine, având certitudinea mereu reînnoită că Dumnezeu nu părăseşte niciodată poporul său şi că-l susţine ridicând vocaţii speciale, la preoţie şi la viaţa consacrată, pentru ca să fie semne de speranţă pentru lume" (din mesajul Papei Benedict al XVI-lea pentru cea de-a 50-a Zi Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii, 21 aprilie 2013).

Încurajaţi de aceste cuvinte, Oficiul pentru Vocaţii al Diecezei de Iaşi propune o novenă de rugăciune care are menirea de a pregăti cea de-a 58-a Zi Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii care se va celebra în duminica a patra a Paştelui, la 25 aprilie 2021.

Novena are la bază mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc pentru Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii din acest an. Pentru fiecare zi a fost ales câte un fragment din acest mesaj, la care am adăugat apoi un fragment biblic, o rugăciune de introducere şi una de încheiere.

Novena se cere a fi meditată, de aceea ea este mai bogată în conţinut. Ea se adresează grupurilor de rugăciune, seminariştilor, persoanelor consacrate, celor care doresc să acorde câteva minute din zi pentru a se ruga pentru vocaţii.

Preoţii din parohii pot prelua rugăciunea de la finalul fiecărei zile a novenei pentru a fi spusă fie înainte, fie după Sfânta liturghie.

Începem această novenă cu încredere în cuvintele lui Isus: "Rugaţi-l pe Domnul secerişului să trimită lucrători în secerişul său" (Lc 10,2).

"Această cerinţă a lui Isus este valabilă întotdeauna. Trebuie să-l rugăm mereu pe Domnul secerişului, adică pe Dumnezeu Tatăl, să trimită lucrători ca să lucreze în ogorul său, care este lumea. Fiecare dintre noi trebuie să o facă cu inima deschisă, cu o atitudine misionară; rugăciunea noastră nu trebuie să fie limitată doar la nevoile noastre, la necesităţile noastre: rugăciunea este cu adevărat creştină dacă are şi o dimensiune universală. Să invocăm împreună ocrotirea de mamă a Preasfintei Maria ca să susţină în orice loc misiunea discipolilor lui Cristos; misiunea de a vesti tuturor că Dumnezeu ne iubeşte, vrea să ne mântuim şi ne cheamă să facem parte din Împărăţia sa" (Papa Francisc).

Ziua I
Vineri, 16 aprilie
Vocaţia la a da viaţă

Disponibilitate la voinţa lui Dumnezeu: Ps 143(142),8-10

Doamne, fă să aud dis-de-dimineaţă îndurarea ta, căci în tine mi-am pus încrederea! Fă-mă să cunosc calea pe care voi merge, căci sufletul meu spre tine îl înalţ! Eliberează-mă de duşmanii mei, Doamne, căci la tine îmi aflu adăpost! Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu! Duhul tău cel bun mă va călăuzi către pământul drept.

Lectură din Cartea întâi a lui Samuel 16,4-13

Samuél a făcut ce i-a zis Domnul şi s-a dus la Betleém. Bătrânii cetăţii au ieşit tremurând înaintea lui şi i-au zis: "Este paşnică venirea ta?". El a răspuns: "Da! Vin să aduc o jertfă Domnului. Sfinţiţi-vă şi veniţi cu mine la jertfă!". I-a sfinţit şi pe Iése, şi pe fiii lui şi i-a chemat la jertfă.

Când ei au venit, Samuél l-a văzut pe Elíab şi a zis: "Cu siguranţă, unsul Domnului este înaintea lui". Domnul i-a zis lui Samuél: "Nu te uita la chipul şi înălţimea staturii lui, căci l-am îndepărtat. [Domnul nu se uită] la ce se uită omul; omul se uită la ochi, Domnul, însă, se uită la inimă". Iése l-a chemat pe Abínadab şi l-a făcut să treacă prin faţa lui Samuél. [Samuél] a zis: "Nici pe acesta nu l-a ales Domnul". Iése l-a făcut pe Şamá să treacă; [Samuél] a zis: "Nici pe acesta nu l-a ales Domnul". Iése i-a făcut pe cei şapte fii ai săi să treacă prin faţa lui Samuél. Samuél i-a zis lui Iése: "Domnul nu l-a ales pe niciunul dintre ei". Samuél i-a zis lui Iése: "Aceştia sunt toţi fiii tăi?". El a răspuns: "A mai rămas cel mai mic. Iată, păzeşte turma!". Şi Samuél i-a zis lui Iése: "Trimite să-l aducă, fiindcă nu ne vom aşeza la masă până când nu va veni aici!". Iése a trimis să-l aducă. Era roşcat, cu ochi frumoşi şi plăcut la vedere. Domnul i-a zis lui Samuél: "Ridică-te şi unge-l! El este". Samuél a luat cornul cu untdelemn şi l-a uns în mijlocul fraţilor lui. Duhul Domnului a venit peste Davíd din acea zi încolo. Apoi Samuél s-a ridicat şi s-a dus la Ráma.

Din mesajul Papei Francisc

"Dumnezeu vede inima (cf. 1Sam 16,7) şi în Sfântul Iosif a recunoscut o inimă de tată, capabilă să dea şi să genereze viaţă în cotidianitate. La asta tind vocaţiile: de a genera şi de a regenera vieţi în fiecare zi. Domnul doreşte să plăsmuiască inimi de taţi, inimi de mame: inimi deschise, capabile de mari elanuri, generoase în dăruire, compătimitori în mângâierea angoaselor şi tari pentru a întări speranţele. De asta au nevoie preoţia şi viaţa consacrată, astăzi în mod deosebit, în timpuri marcate de fragilităţi şi suferinţe datorate şi pandemiei, care a dat naştere la incertitudini şi frici cu privire la viitorul şi însuşi sensul vieţii. Sfântul Iosif ne vine în întâmpinare cu blândeţea sa, de sfânt de la uşa vecină; în acelaşi timp mărturia sa puternică poate să ne orienteze pe drum."

Tatăl nostru

Rugăciune pentru vocaţii

"Tată al milostivirii, care l-ai dăruit pe Fiul tău pentru mântuirea noastră şi ne susţii mereu cu darurile Duhului tău, dă-ne comunităţi creştine vii, fervente şi bucuroase, care să fie izvoare de viaţă fraternă şi să trezească printre tineri dorinţa de a se consacra ţie şi evanghelizării. Susţine-le în angajarea lor de a propune o cateheză vocaţională adecvată şi drumuri de consacrare specială. Dăruieşte înţelepciune pentru necesarul discernământ vocaţional, aşa încât în toate să strălucească măreţia iubirii tale milostive. Maria, Mama şi educatoarea lui Isus, să mijlocească pentru fiecare comunitate creştină, pentru ca, făcută rodnică de Duhul Sfânt, să fie izvor de vocaţii genuine în slujba poporului sfânt al lui Dumnezeu" (Papa Francisc, Rugăciune pentru Vocaţii în cea de-a 53-a Zi Mondială, 17 aprilie 2016).

Ziua a II-a
Sâmbătă, 17 aprilie
Vocaţia la iubire

Disponibilitate la voinţa lui Dumnezeu: Ps 143(142),8-10

Doamne, fă să aud dis-de-dimineaţă îndurarea ta, căci în tine mi-am pus încrederea! Fă-mă să cunosc calea pe care voi merge, căci sufletul meu spre tine îl înalţ! Eliberează-mă de duşmanii mei, Doamne, căci la tine îmi aflu adăpost! Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu! Duhul tău cel bun mă va călăuzi către pământul drept.

Lectură din cartea Genezei 28,10-22

Iacób a ieşit din Béer-Şéba şi a mers spre Harán. A ajuns la un anumit loc şi a rămas acolo peste noapte, căci soarele apusese; a luat [o piatră] dintre pietrele din acel loc, a pus-o sub cap şi s-a culcat în acel loc. Şi a avut un vis.

Iată, o scară sprijinită de pământ, al cărei vârf atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu urcau şi coborau pe ea, iar Domnul, care era deasupra ei, i-a spus: "Eu sunt Domnul Dumnezeul lui Abrahám, tatăl tău, şi Dumnezeul lui Isáac. Pământul pe care dormi ţi-l voi da ţie şi descendeţei tale şi va fi descendenţa ta ca pulberea pământului. Ei se vor răspândi spre vest şi spre est, spre nord şi spre sud. În tine şi în descendenţa ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului. Iată, eu sunt cu tine şi te voi păzi oriunde vei merge; te voi aduce înapoi în pământul acesta, căci nu te voi părăsi până nu voi împlini ceea ce ţi-am spus". Iacób s-a trezit din somnul său şi a spus: "Într-adevăr, Domnul este în locul acesta, şi eu nu ştiam!". S-a speriat şi a zis: "Cât de înfricoşător este locul acesta! El nu-i altceva decât casa lui Dumnezeu; aceasta este poarta cerului!". Iacób s-a sculat dimineaţa şi a luat piatra pe care o pusese sub cap, acolo a pus-o ca o stelă şi a turnat untdelemn peste vârful ei. A dat locului aceluia numele de Bétel, dar, la început, numele cetăţii era Luz.

Iacób a făcut un vot: "Dacă Dumnezeu va fi cu mine şi mă va ocroti pe drumul acesta pe care eu merg, dacă îmi va da pâine să mănânc şi haine să mă îmbrac şi dacă mă va face să mă întorc în pace la casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu. Iar această piatră pe care am pus-o ca stelă [de aducere aminte] va fi casa lui Dumnezeu şi, din tot ce îmi va da, îi voi oferi a zecea parte".

Din mesajul Papei Francisc

"Sfântul Iosif ne sugerează trei cuvinte-cheie pentru vocaţia fiecăruia. Primul este vis. Toţi în viaţă visează să se realizeze. Şi este corect a nutri mari aşteptări, aşteptări înalte pe care ţinte efemere - cum sunt succesul, banul şi distracţia - nu reuşesc să le satisfacă. De fapt, dacă am cere persoanelor să exprime într-un singur cuvânt visul vieţii, n-ar fi dificil să ne imaginăm răspunsul: "iubire". Iubirea dă sens vieţii, pentru că îi revelează misterul. De fapt, viaţa o avem numai dacă o dăm, posedăm cu adevărat numai dacă dăruim pe deplin. Sfântul Iosif are multe să ne spună în această privinţă, pentru că, prin intermediul viselor Dumnezeu i-a inspirat, a făcut din existenţa sa un dar."

Tatăl nostru

Rugăciune pentru vocaţii

"Isuse, Fiul lui Dumnezeu, în care sălăşluieşte plinătatea divinităţii, tu chemi pe toţi cei botezaţi «să înainteze în larg», străbătând calea sfinţeniei.

Trezeşte în inimile tinerilor dorinţa de a fi în lumea de azi mărturisitori ai puterii iubirii tale. Umple-i cu Duhul tău de tărie şi prudenţă, ca să fie capabili să descopere adevărul deplin despre sine şi despre vocaţia proprie.

Mântuitorul nostru, trimis de Tatăl pentru a ne arăta iubirea milostivă, fă Bisericii tale darul unor tineri pregătiţi să înainteze în larg, pentru a fi printre fraţi manifestare a prezenţei tale care reînnoieşte şi mântuieşte.

Fecioară Marie, maica Mântuitorului, călăuză sigură pe drumul către Dumnezeu şi aproapele, tu care ai păstrat cuvintele sale în intimitatea inimii, sprijină cu mijlocirea ta maternă familiile şi comunităţile ecleziale, ca să-i ajute pe adolescenţi şi pe tineri să răspundă cu generozitate la chemarea Domnului. Amin." (Sfântul Ioan Paul al II-lea, A XLII-a Zi Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii, 17 aprilie 2005)

Ziua a III-a
Duminică, 18 aprilie
O inimă orientată spre Dumnezeu

Disponibilitate la voinţa lui Dumnezeu: Ps 143(142),8-10

Doamne, fă să aud dis-de-dimineaţă îndurarea ta, căci în tine mi-am pus încrederea! Fă-mă să cunosc calea pe care voi merge, căci sufletul meu spre tine îl înalţ! Eliberează-mă de duşmanii mei, Doamne, căci la tine îmi aflu adăpost! Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu! Duhul tău cel bun mă va călăuzi către pământul drept.

Lectură din cartea întâi a lui Samuel 3, 1-10

Tânărul Samuél îl slujea pe Domnul înaintea lui Eli. Cuvântul Domnului era rar în vremea aceea, iar viziunile nu erau răspândite. În acel timp, Éli era acasă, iar ochii lui începeau să se întunece şi nu mai putea să vadă. Candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă şi Samuél stătea în templul Domnului, unde era arca lui Dumnezeu. Domnul l-a chemat pe Samuél. El a răspuns: "Iată-mă!". A alergat la Éli şi i-a zis: "M-ai chemat? Iată-mă!". Éli i-a răspuns. "Nu te-am chemat; întoarce-te şi te culcă!". S-a dus şi s-a culcat. Domnul l-a chemat din nou pe Samuél. Samuél s-a sculat, s-a dus la Éli şi i-a zis: "M-ai chemat? Iată-mă!". Éli i-a răspuns. "Nu te-am chemat; întoarce-te şi te culcă!". Samuél nu îl cunoştea încă pe Domnul şi cuvântul Domnului nu-i fusese încă descoperit. Domnul l-a chemat pe Samuél pentru a treia oară. Samuél s-a sculat, s-a dus la Éli şi i-a zis: "M-ai chemat? Iată-mă!". Éli şi-a dat seama că Domnul era cel care îl cheamă pe tânăr şi i-a zis lui Samuél: "Mergi şi te culcă; şi dacă vei mai fi chemat, spune: «Vorbeşte, Doamne, căci slujitorul tău ascultă!»". Iar Samuél s-a dus să se culce la locul lui. Domnul a venit, i s-a arătat şi l-a chemat ca mai înainte: "Samuél, Samuél!". Samuél a răspuns: "Vorbeşte, Doamne, căci slujitorul tău ascultă!".

Din mesajul Papei Francisc

"Evangheliile relatează patru vise (cf. Mt 1,20; 2,13.19.22). Erau numite divine, dar n-au fost uşor de primit. După fiecare vis Iosif a trebuit să-şi schimbe planurile şi să intre în joc, sacrificând propriile proiecte pentru a le urma pe cele misterioase ale lui Dumnezeu. El a avut încredere până la capăt. Însă putem să ne întrebăm: «Ce era un vis nocturn pentru a pune în el atâta încredere?». Oricât i s-a acordat în vechime multă atenţie, era totuşi mereu mic lucru în faţa realităţii concrete a vieţii. Şi totuşi Sfântul Iosif s-a lăsat condus de vise fără a ezita. De ce? Pentru că inima sa era orientată spre Dumnezeu, era deja dispusă faţă de el. Pentru «ochiul său interior» vigilent îi era suficientă o mică aluzie pentru a-i recunoaşte glasul. Acest lucru este valabil şi pentru chemările noastre: lui Dumnezeu nu-i place să se reveleze în mod spectaculos, forţând libertatea noastră. El ne transmite proiectele sale cu blândeţe; nu ne fulgeră cu viziuni strălucitoare, ci se adresează cu delicateţe interiorităţii noastre, devenind intim nouă şi vorbindu-ne prin gândurile noastre şi sentimentele noastre. Şi astfel, aşa cum a făcut cu Sfântul Iosif, ne propune ţinte înalte şi surprinzătoare."

Rugăciune pentru vocaţii

"Spre tine, Doamne, ne îndreptăm cu încredere!

Fiule al lui Dumnezeu, trimis de Tatăl la oamenii din toate timpurile şi din toate părţile pământului!

Te invocăm prin mijlocirea Mariei, Maica ta şi a noastră: fă ca în Biserică să nu lipsească vocaţiile, în particular acelea dedicate în mod special împărăţiei tale. Isuse, Mântuitor unic al omului! Te rugăm pentru ai noştri fraţi şi surori care au răspuns «da» chemării tale la preoţie, la viaţa consacrată şi la misiune.

Fă ca experienţele lor să se reînnoiască zi de zi, şi să devină evanghelie vie. Doamne milostiv şi sfânt, continuă să trimiţi lucrători noi în secerişul împărăţiei tale!

Ajută-i pe aceia pe care îi chemi să te urmeze în acest timp al nostru: fă aşa încât, contemplând chipul tău, să răspundă cu bucurie la misiunea minunată pe care le-o încredinţezi spre binele poporului tău şi al tuturor oamenilor.

Tu care eşti Dumnezeu şi vieţuieşti şi domneşti împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt în vecii vecilor. Amin." (Sfântul Ioan Paul al II-lea, a XLI-a Zi Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii, 23 noiembrie 2003)

Ziua a IV-a
Luni, 19 aprilie
A primi activ propria vocaţie

Disponibilitate la voinţa lui Dumnezeu : Ps 143(142),8-10

Doamne, fă să aud dis-de-dimineaţă îndurarea ta, căci în tine mi-am pus încrederea! Fă-mă să cunosc calea pe care voi merge, căci sufletul meu spre tine îl înalţ! Eliberează-mă de duşmanii mei, Doamne, căci la tine îmi aflu adăpost! Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu! Duhul tău cel bun mă va călăuzi către pământul drept.

Lectură din cartea Exodului 3,1-12

Moise păştea turma lui Iétro, socrul său, preotul din Madián. A condus turma dincolo de pustiu şi a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Hóreb. Îngerul Domnului i s-a arătat într-o flacără de foc din mijlocul rugului El s-a uitat şi, iată, rugul ardea cu foc, dar rugul nu se mistuia. Moise a zis: "Ia să merg şi să văd această mare arătare: de ce nu se mistuie rugul!". Când Domnul a văzut că el a mers să vadă, Dumnezeu l-a strigat din mijlocul rugului şi a zis: "Moise! Moise!". Iar el a răspuns: "Iată-mă!". El i-a zis: "Nu te apropia aici! Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai este pământ sfânt!". Şi a zis: "Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Abrahám, Dumnezeul lui Isáac şi Dumnezeul lui Iacób". Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea să-l privească pe Dumnezeu. Domnul a zis: "Am văzut necazul poporului meu, care este în Egipt, şi am auzit strigătele lor din cauza asupritorilor. Acum mergi, te trimit la Faraon! Scoate poporul meu, pe fiii lui Israél, din Egipt!".

Din mesajul Papei Francisc

"De fapt, visele l-au dus pe Iosif în aventuri pe care nu şi le-ar fi imaginat vreodată. Primul i-a destabilizat logodna, însă l-a făcut tată al lui Mesia; al doilea l-a făcut să fugă în Egipt, însă a salvat viaţa familiei sale. După al treilea, care prevestea întoarcerea în patrie, al patrulea iarăşi l-a făcut să-şi schimbe planurile, ducându-l la Nazaret, chiar acolo unde Isus avea să înceapă vestirea Împărăţiei lui Dumnezeu. În toate aceste răsturnări curajul de a urma voinţa lui Dumnezeu s-a revelat aşadar învingător. Aşa se întâmplă în vocaţie: chemarea divină determină mereu să ieşim, să ne dăruim, să mergem dincolo. Nu există credinţă fără risc. Numai abandonându-ne cu încredere harului, punând deoparte propriile programe şi propriile comodităţi, spunem cu adevărat «da» lui Dumnezeu. Şi fiecare «da» aduce rod, pentru că aderă la un plan mai mare, din care percepem numai amănunte, însă pe care Artistul divin îl cunoaşte şi îl duce înainte, pentru a face din fiecare viaţă o capodoperă. În acest sens Sfântul Iosif reprezintă o icoană exemplară a primirii proiectelor lui Dumnezeu. Însă primirea sa este o primire activă: niciodată demisionar sau capitulant, el «nu este un om resemnat pasiv. Protagonismul său este unul curajos şi puternic» (Scrisoarea apostolică Patris corde, 4). Fie ca el să-i ajute pe toţi, mai ales pe tinerii aflaţi în discernământ, să realizeze visele lui Dumnezeu pentru ei; fie ca el să inspire acţiunea curajoasă de a spune «da» Domnului, care întotdeauna surprinde şi niciodată nu dezamăgeşte!"

Tatăl nostru

Rugăciune pentru vocaţii

Isuse, Bunule Păstor, tu ne chemi să folosim fiecare darurile primite pentru a întări trupul tău mistic. Vrem să te urmăm, acolo unde tu vrei să îndrepţi paşii noştri.

Te rugăm, trimite lucrători în secerişul tău pentru ca evanghelia să fie vestită, săracii să fie slujiţi cu iubire, cei bolnavi să fie alinaţi, iar poporul tău să fie întărit prin sfintele sacramente.

Dăruieşte-i Bisericii tale laici tot mai responsabili şi implicaţi, precum şi numeroase vocaţii la preoţie şi la viaţa consacrată, care să colaboreze la zidirea împărăţiei lui Dumnezeu în lume.

Fă-ne docili pentru ca să-l lăsăm pe Duhul tău Sfânt să acţioneze în noi. Tu care vieţuieşti şi domneşti în toţi vecii vecilor. Amin.

Ziua a V-a
Marţi, 20 aprilie
Vocaţia ca dăruire de sine

Disponibilitate la voinţa lui Dumnezeu: Ps 143(142),8-10

Doamne, fă să aud dis-de-dimineaţă îndurarea ta, căci în tine mi-am pus încrederea! Fă-mă să cunosc calea pe care voi merge, căci sufletul meu spre tine îl înalţ! Eliberează-mă de duşmanii mei, Doamne, căci la tine îmi aflu adăpost! Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu! Duhul tău cel bun mă va călăuzi către pământul drept.

Lectură din cartea profetului Isaia 6,1-8

În anul morţii regelui Ozía, l-am văzut pe Domnul şezând pe un tron înalt şi ridicat, iar poalele mantiei lui umpleau templul. Serafimi stăteau deasupra lui; fiecare avea câte şase aripi: cu două îşi acopereau faţa, cu două îşi acopereau picioarele şi cu două zburau.

Strigau unul către altul şi ziceau: "Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Sabaót! Plin este tot pământul de mărirea lui!".

Se zguduiau uşorii uşii de glasul care răsuna, iar casa s-a umplut de fum. Şi am zis: "Vai de mine! Sunt pierdut, căci sunt un om cu buze necurate şi locuiesc în mijlocul unui popor cu buze necurate, iar ochii mei l-au văzut pe rege, pe Domnul Sabaót!".

Dar unul dintre serafimi a zburat spre mine cu un cărbune aprins în mână, pe care-l luase cu cleştele de pe altar. Mi-a atins gura şi a zis: "Iată, atingându-se acesta de buzele tale, vinovăţia şi păcatul tău sunt acoperite!". Am auzit glasul Domnului, zicând:

"Pe cine voi trimite şi cine va merge pentru noi?". Iar eu am răspuns: "Iată-mă, trimite-mă pe mine!".

Din mesajul Papei Francisc

"Un al doilea cuvânt marchează itinerarul Sfântului Iosif şi al vocaţiei: slujire. Din evanghelii reiese cum el a trăit întru totul pentru alţii şi niciodată pentru el însuşi. Poporul sfânt al lui Dumnezeu îl numeşte soţ preacurat, dezvăluind cu asta capacitatea sa de a iubi fără a reţine nimic pentru sine. Eliberând iubirea de orice posesie, s-a deschis de fapt unei slujiri şi mai rodnice: grija sa iubitoare a străbătut generaţiile, paza sa grijulie l-a făcut patron al Bisericii. Este şi patron al morţii bune, el care a ştiut să întrupeze sensul jertfelnic al vieţii. Însă slujirea sa şi jertfele sale au fost posibile numai pentru că au fost susţinute de o iubire mai mare: «Fiecare vocaţie adevărată se naşte din dăruirea de sine, care este maturizarea jertfei simple. Chiar şi în preoţie şi în viaţa consacrată este cerut acest tip de maturitate. Acolo unde o vocaţie, matrimonială, celibatară sau feciorelnică, nu ajunge la maturizarea dăruirii de sine oprindu-se numai la logica jertfei, atunci în loc să devină semn al frumuseţii şi bucuriei iubirii riscă să exprime nefericire, tristeţe şi frustrare»."

Tatăl nostru

Rugăciune

Spre tine, Doamne, ne îndreptăm cu încredere! Fiule al lui Dumnezeu, trimis de Tatăl la oamenii din toate timpurile şi din toate părţile pământului! Te invocăm prin mijlocirea Mariei, Maica ta şi a noastră: fă ca în Biserică să nu lipsească vocaţiile, în particular acelea dedicate în mod special împărăţiei tale.

Isuse, Mântuitor unic al omului! Te rugăm pentru cei care au răspuns "da" chemării tale la preoţie, la viaţa consacrată şi la misiune.

Fă ca experienţele lor să se reînnoiască zi de zi, şi să devină evanghelie vie. Doamne milostiv şi sfânt, continuă să trimiţi lucrători noi în secerişul împărăţiei tale!

Ajută-ne şi pe noi să te urmăm în acest timp al nostru: fă aşa încât, contemplând chipul tău, să răspundem cu bucurie la misiunea minunată pe care ne-o încredinţezi spre binele poporului tău şi al tuturor oamenilor.

Tu care eşti Dumnezeu şi vieţuieşti şi domneşti împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt în vecii vecilor. Amin.

Ziua a VI-a
Miercuri, 21 aprilie
A fi mâinile active ale Tatălui

Disponibilitate la voinţa lui Dumnezeu: Ps 143(142),8-10

Doamne, fă să aud dis-de-dimineaţă îndurarea ta, căci în tine mi-am pus încrederea! Fă-mă să cunosc calea pe care voi merge, căci sufletul meu spre tine îl înalţ! Eliberează-mă de duşmanii mei, Doamne, căci la tine îmi aflu adăpost! Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu! Duhul tău cel bun mă va călăuzi către pământul drept.

Lectură din Cartea Genezei 1,26-30

Şi a zis Dumnezeu: "Să-l facem pe om după chipul şi asemănarea noastră şi să stăpânească peste peştii mării şi peste păsările cerului, peste animale, peste tot pământul şi peste toate reptilele care se târăsc pe pământ!".

Şi l-a creat Dumnezeu pe om după chipul său. După chipul lui Dumnezeu l-a creat; bărbat şi femeie i-a creat.

Şi i-a binecuvântat Dumnezeu. Dumnezeu le-a zis: "Fiţi rodnici, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste toate fiinţele care se târăsc pe pământ!". Şi a zis Dumnezeu: "Iată, v-am dat toată iarba care face sămânţă de pe toată faţa pământului şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el. Acestea vor fi hrana voastră. Iar tuturor fiinţelor pământului şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor animalelor ce se târăsc pe pământ, care au în ele suflare de viaţă, le dau toată iarba verde ca hrană". Şi aşa a fost. Şi Dumnezeu a privit toate cele pe care le făcuse şi, iată, erau foarte bune.

Din mesajul Papei Francisc

"Slujirea, exprimare concretă a dăruirii de sine, n-a fost pentru Sfântul Iosif numai un ideal înalt, ci a devenit regulă de viaţă zilnică. El s-a străduit pentru a găsi şi a aranja o găzduire unde să se nască Isus; s-a dedicat pentru a-l apăra de furia lui Irod organizând o călătorie rapidă în Egipt; a fost gata să se întoarcă la Ierusalim în căutarea lui Isus rătăcit; a întreţinut familia muncind, chiar în ţară străină. Aşadar, s-a adaptat la diferitele circumstanţe cu atitudinea celui care nu se descurajează dacă viaţa nu merge aşa cum vrea: cu disponibilitatea celui care trăieşte pentru a sluji. Cu acest spirit Iosif a primit călătoriile numeroase şi adesea neprevăzute ale vieţii: de la Nazaret la Betleem pentru recensământ, apoi în Egipt şi iarăşi la Nazaret, şi în fiecare an la Ierusalim, foarte dispus de fiecare dată să vină în întâmpinarea noilor circumstanţe, fără a se plânge de ceea ce se întâmpla, gata să dea o mână de ajutor pentru a ajusta situaţiile. Se poate spune că a fost mâna întinsă a Tatălui ceresc spre Fiul său pe pământ. Aşadar, nu poate decât să fie model pentru toate vocaţiile, care la asta sunt chemate: să fie mâinile active ale Tatălui pentru fiii săi şi fiicele sale."

Tatăl nostru

Rugăciune pentru vocaţii

Doamne Isuse, a te întâlni pe tine înseamnă a lăsa ca privirea ta să ne întâlnească acolo unde ne-am ascuns. Doar ochii tăi văd şi iubesc totul din noi: dăruieşte-ne lumina Duhului tău pentru ca privind la tine să putem cunoaşte adevăratul nostru chip de fii iubiţi.

Doamne Isuse, a te alge pe tine înseamnă a lăsa ca tu să învingi amărăciunea singurătăţilor noastre şi teama fragilităţilor noastre; doar cu tine realitatea se umple de viaţă. Învaţă-ne arta de a iubi: aventură posibilă pentru că tu eşti în noi şi cu noi.

Doamne Isuse, a te urma pe tine înseamnă a permite viselor să înflorească şi a lua decizii, a-ţi dărui ce este mai bun de la viaţă. Atrage-ne la întâlnirea cu tine şi cheamă-ne să te urmăm pentru a primi de la tine darul vocaţiei: a creşte, a ne maturiza şi a deveni dar pentru alţii. Amin!

Ziua a VII-a
Joi, 22 aprilie
O vocaţie reuşită

Disponibilitate la voinţa lui Dumnezeu: Ps 143(142),8-10

Doamne, fă să aud dis-de-dimineaţă îndurarea ta, căci în tine mi-am pus încrederea! Fă-mă să cunosc calea pe care voi merge, căci sufletul meu spre tine îl înalţ! Eliberează-mă de duşmanii mei, Doamne, căci la tine îmi aflu adăpost! Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu! Duhul tău cel bun mă va călăuzi către pământul drept.

Lectura din cartea lui Iona 3,1-10

Cuvântul Domnului a fost către Ióna a doua oară. "Ridică-te, mergi la Niníve, cetatea cea mare, şi vesteşte acolo vestea pe care ţi-o spun eu!". Ióna s-a ridicat şi a mers la Niníve, după cuvântul Domnului. Niníve era o cetate foarte mare, cât trei zile de mers. Ióna a intrat în cetate; mergând o zi [întreagă], striga şi zicea. "Încă patruzeci de zile şi Niníve va fi distrus". Şi au crezut oamenii din Niníve în Dumnezeu: au vestit un post şi s-au îmbrăcat cu sac de la cel mai mare până la cel mai mic dintre ei. Cuvântul a ajuns la regele din Niníve. S-a ridicat de pe tronul său, şi-a îndepărtat mantia de la el, s-a acoperit cu sac şi s-a aşezat pe cenuşă. A făcut să se strige şi să se zică în Niníve un decret al regelui şi al mai-marilor lui: "Niciun om şi niciun animal din cireadă şi din turmă să nu guste nimic, să nu pască şi să nu bea apă! Să se acopere oamenii şi animalele cu sac şi să-l invoce pe Dumnezeu cu putere, să se întoarcă fiecare de la calea lui cea rea şi de la violenţa lui! Cine ştie dacă Dumnezeu nu se va întoarce şi se va îndura? Poate se va întoarce da la mânia lui aprinsă şi nu vom pieri". Dumnezeu a văzut faptele lor, că s-au întors de la calea lor cea rea, şi a regretat răul pe care spusese că li-l va fi făcut şi nu l-a mai făcut.

Din mesajul Papei Francisc

"Aşadar, îmi place să mă gândesc la Sfântul Iosif, păzitor al lui Isus şi al Bisericii, ca păzitor al vocaţiilor. De fapt, din disponibilitatea sa de a sluji derivă grija sa în a păzi. «Sculându-se, Iosif a luat copilul şi pe mama lui în timpul nopţii şi a plecat în Egipt» (Mt 2,14), spune evanghelia, semnalându-i promptitudinea şi dedicarea pentru familie. N-a pierdut timp pentru a-şi bate capul despre ceea ce nu mergea, pentru a nu lipsi celui care i-a fost încredinţat. Această îngrijire atentă şi grijulie este semnul unei vocaţii reuşite. Este mărturia unei vieţi atinse de iubirea lui Dumnezeu. Ce exemplu frumos de viaţă creştină oferim atunci când nu urmărim cu încăpăţânare ambiţiile noastre şi nu ne lăsăm paralizaţi de nostalgiile noastre, ci ne îngrijim de ceea ce Domnul, prin Biserică, ne încredinţează! Atunci Dumnezeu revarsă Duhul său, creativitatea sa, asupra noastră; şi realizează minunăţii, ca în Iosif."

Tatăl nostru

Rugăciune pentru vocaţii

Isuse, Fiul lui Dumnezeu, în care sălăşluieşte plinătatea divinităţii, tu chemi pe toţi cei botezaţi "să înainteze în larg", străbătând calea sfinţeniei.

Trezeşte în inimile tinerilor dorinţa de a fi în lumea de azi mărturisitori ai puterii iubirii tale. Umple-i cu Duhul tău de tărie şi prudenţă, ca să fie capabili să descopere adevărul deplin despre sine şi despre vocaţia proprie.

Mântuitorul nostru, trimis de Tatăl pentru a ne arăta iubirea milostivă, fă Bisericii tale darul unor tineri pregătiţi să înainteze în larg, pentru a fi printre fraţi manifestare a prezenţei tale care reînnoieşte şi mântuieşte.

Fecioară Marie, maica Mântuitorului, călăuză sigură pe drumul către Dumnezeu şi aproapele, tu care ai păstrat cuvintele sale în intimitatea inimii, sprijină cu mijlocirea ta maternă familiile şi comunităţile ecleziale, ca să-i ajute pe adolescenţi şi pe tineri să răspundă cu generozitate la chemarea Domnului. Amin.

Ziua a VIII-a
Vineri, 23 aprilie
Maturizarea prin fidelitate

Disponibilitate la voinţa lui Dumnezeu: Ps 143 (142),8-10

Doamne, fă să aud dis-de-dimineaţă îndurarea ta, căci în tine mi-am pus încrederea! Fă-mă să cunosc calea pe care voi merge, căci sufletul meu spre tine îl înalţ! Eliberează-mă de duşmanii mei, Doamne, căci la tine îmi aflu adăpost! Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu! Duhul tău cel bun mă va călăuzi către pământul drept.

Citire din evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 1,18-23

Naşterea lui Isus Cristos însă a fost astfel: mama lui, Maria, fiind logodită cu Iosíf, înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosíf, soţul ei, fiind drept şi nevoind s-o expună, a vrut să o lase în ascuns. Cugetând el la acestea, iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: "Iosíf, fiul lui Davíd, nu te teme să o iei pe Maria, soţia ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt! Ea va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale". Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul prin profetul care zice: "Iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu şi îi vor pune numele Emanuél!", care, tradus, înseamnă: "Dumnezeu-cu-noi". Trezindu-se din somn, Iosíf a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat-o la sine pe soţia lui şi nu a cunoscut-o până când ea a născut un fiu. Şi i-a pus numele Isus.

Din mesajul Papei Francisc

"În afară de chemarea lui Dumnezeu - care realizează visele noastre cele mai mari - şi de răspunsul nostru - care se realizează în slujirea disponibilă şi în îngrijirea atentă -, există un al treilea aspect care străbate viaţa Sfântului Iosif şi vocaţia creştină, ritmându-i cotidianitatea: fidelitatea. Iosif este «omul drept» (Mt 1,19), care în activitatea tăcută de fiecare zi perseverează în adeziunea la Dumnezeu şi la planurile sale. Într-un moment deosebit de dificil începe «să cugete la toate acestea» (cf. v. 20). Meditează, cântăreşte: nu se lasă dominat de grabă, nu cedează ispitei de a lua decizii pripite, nu merge după instinct şi nu trăieşte clipa. Cultivă totul în răbdare. Ştie că existenţa se edifică numai pe o adeziune continuă la marile alegeri. Asta corespunde hărniciei blânde şi constante cu care a desfăşurat meseria umilă de tâmplar (cf. Mt 13,55), motiv pentru care n-a inspirat cronicile timpului, ci cotidianitatea fiecărui tată, a fiecărui muncitor, a fiecărui creştin de-a lungul secolelor. Pentru că vocaţia, ca viaţa, se maturizează numai prin fidelitatea de fiecare zi."

Tatăl nostru

Rugăciune pentru vocaţii

Tată sfânt, priveşte omenirea întreagă, care face primii paşi pe drumul celui de-al treilea mileniu. Viaţa sa este marcată destul de puternic de ură, de violenţă de asuprire,

dar foamea de dreptate, de adevăr şi de har găseşte încă spaţiu în inima atâtor oameni, care aşteaptă să-i conduci la mântuirea adusă de tine prin Fiul tău Isus.

Este nevoie de vestitori curajoşi ai evangheliei, de slujitori generoşi ai omenirii care suferă. Te rugăm trimite Bisericii tale preoţi sfinţi, care să sfinţească poporul tău cu instrumentele harului tău. Trimite un număr cât mai mare de persoane consacrate care să arate sfinţenia ta în mijlocul lumii.

Trimite în via ta lucrători sfinţi, care să lucreze cu ardoarea carităţii, ca îndemnaţi de Duhul tău Sfânt, să ducă mântuirea lui Cristos până la marginile îndepărtate ale pământului. Amin.

Ziua a IX-a
Sâmbătă, 24 aprilie
A răspunde fără teamă chemării lui Dumnezeu

Disponibilitate la voinţa lui Dumnezeu: Ps 143(142),8-10

Doamne, fă să aud dis-de-dimineaţă îndurarea ta, căci în tine mi-am pus încrederea! Fă-mă să cunosc calea pe care voi merge, căci sufletul meu spre tine îl înalţ! Eliberează-mă de duşmanii mei, Doamne, căci la tine îmi aflu adăpost! Învaţă-mă să fac voia ta, căci tu eşti Dumnezeul meu! Duhul tău cel bun mă va călăuzi către pământul drept.

Lectură din evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 4, 18-22

Umblând de-a lungul Mării Galileii, a văzut doi fraţi: pe Símon, cel numit Petru, şi pe Andrei, fratele lui, aruncând plasa în mare, căci erau pescari, şi le-a spus: "Veniţi după mine şi vă voi face pescari de oameni!" Iar ei, părăsind îndată năvoadele, l-au urmat. Plecând de acolo, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacób, fiul lui Zebedéu, şi pe Ioan, fratele lui, în barcă, împreună cu Zebedéu, tatăl lor, reparându-şi năvoadele şi i-a chemat. Iar ei, părăsind îndată barca şi pe tatăl lor, l-au urmat.

Din mesajul Papei Francisc

"Cum se alimentează această fidelitate? În lumina fidelităţii lui Dumnezeu. Primele cuvinte care i-au fost adresate în vis Sfântului Iosif au fost invitaţia de a nu se teme, pentru că Dumnezeu este fidel faţă de promisiunile sale: «Iosif, fiul lui David, nu te teme» (Mt 1,20). Nu te teme: sunt cuvintele pe care Domnul le adresează şi ţie, dragă soră, şi ţie, dragă frate, atunci când, deşi printre incertitudini şi şovăieli, simţi că nu mai poate fi amânată dorinţa de a dărui lui viaţa. Sunt cuvintele pe care ţi le repetă atunci când, acolo unde te afli, eventual în mijlocul încercărilor şi neînţelegerilor, lupţi pentru a urma în fiecare zi voinţa sa. Sunt cuvintele pe care le redescoperi atunci când, de-a lungul drumului chemării, te întorci la prima iubire. Sunt cuvintele care, ca un refren, însoţesc pe cel care spune «da» lui Dumnezeu cu viaţa ca Sfântul Iosif: în fidelitatea de fiecare zi."

Tatăl nostru

Rugăciune pentru vocaţii

Tată ceresc, dă Bisericii tale preoţi zeloşi, care să ştie să-i însoţească pe tineri ca "însoţitori de călătorie" pentru a-i ajuta să recunoască, în drumul uneori întortocheat şi întunecat al vieţii, pe Cristos, Cale, Adevăr şi Viaţă; pentru a le propune lor cu curaj evanghelic frumuseţea slujirii lui Dumnezeu, a comunităţii creştine, a fraţilor. Preoţi care să arate rodnicia unei angajări entuziasmante, care conferă un sens de plinătate propriei existenţe, pentru că este întemeiată pe credinţa în acela care ne-a iubit cel dintâi.

Fă ca tinerii, în mijlocul atâtor propuneri superficiale şi efemere, să ştie să cultive atracţia spre valori, ţintele înalte, alegerile radicale, pentru o slujire a celorlalţi pe urmele lui Isus. Să nu le fie frică să urmeze şi să parcurgă căile exigente şi curajoase ale carităţii şi angajării generoase pentru ca astfel să fie fericiţi să slujească, să fie martori ai acelei bucurii pe care lumea n-o poate da, să fie flăcări vii ale unei iubiri infinite şi veşnice. Aceasta ţi-o cerem prin Cristos Domnul nostru. Amin.

Pr. Alexandru Percu,
Oficiul pentru Vocaţii

* * *

Oficiul pentru Vocaţii: Adoraţie euharistică pentru Ziua Mondială de Rugăciune pentru Vocaţii

lecturi: 1290.