Iaşi: După 13 ani, Chiara Lubich şi poporul dialogului

Într-o atmosferă de sărbătoare, după 13 ani de la plecarea la Domnul a Chiarei Lubich, fondatoarea Mişcării Focolarelor, membrii şi simpatizanţii s-au întâlnit în Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi, sâmbătă, 13 martie 2021, la Liturghia prezidată de PS Iosif Păuleţ, pentru a-i mulţumi Tatălui ceresc pentru lucrarea lui înfăptuită în Chiara şi prin ea, în întreaga lume, pentru carisma unităţii şi toate roadele aduse în ei.

În Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină", în jurul episcopului diecezei noastre, Preasfinţitul Iosif Păuleţ, şi al episcopului emerit, Preasfinţitul Petru Gherghel, ne-am adunat de la mic la mare din mai multe localităţi ale Moldovei: Iaşi, Huşi, Răducăneni, Belceşti, Butea, Bacău, Roman, Răcăciuni, Buhoci, Gioseni, Săbăoani, Valea Mare, Piatra Neamţ, Moineşti, dar şi din Cluj... şi din localităţi neştiute care au fost în comuniune cu noi prin intermediul internetului, prin ERCIS Media.

În cadrul Sfintei Liturghii am oferit pe altar Domnului viaţa noastră şi ne-am rugat ca voinţa lui să se împlinească în noi şi în întreaga lume.

Pornind de la evanghelia zilei, Preasfinţitul Iosif Păuleţ ne-a vorbit în cadrul omiliei de importanţa dialogului cu Dumnezeu, care nu înseamnă numai cerere, ci şi ascultare a ceea ce doreşte să ne comunice, pentru ca mai apoi să dialogăm bine cu semenii noştri. Un dialog rodnic este cel în care se comunică cu smerenie, când îl ascultăm pe interlocutorul nostru şi care se încheie cu o strângere de mână, cu o îmbrăţişare, uneori cu o lacrimă şi un acord al voinţei celor participanţi. A amintit despre Chiara Lubich, că este un promotor al dialogului în cadrul Bisericii, cu alte mişcări ecleziale, cu creştinii din diferitele Biserici şi credincioşi ai marilor religii, cu persoane care nu au convingeri religioase... am zice cu toţi. Dialog pe care şi noi, cei prezenţi, am fost îndemnaţi să-l învăţăm şi pentru a deveni un popor al dialogului şi al unităţii, vrednic de Chiara.

A urmat un program de mărturii iniţiat de Preasfinţitul Petru Gherghel, episcop emerit, care ne-a relatat că la începutul episcopatului său, în alegerea devizei sale, a fost inspirat de Chiara şi de scrierile sale. Deviza aleasă de Excelenţa Sa a fost: "Ca toţi să fie una" - acest testament al lui Isus pentru care s-a angajat Chiara şi întreaga Operă a Mariei. De asemenea, Preasfinţitul ne-a comunicat că în repetate rânduri, mergând la întâlnirile mişcării de la Roma, i-a cerut Chiarei, împreună cu Preasfinţitul Anton Coşa, episcop de Chişinău, să deschidă un focolar şi în Moldova, vis care s-a realizat deja de 3 ani, prin deschiderea unui focolar feminin în Iaşi. De asemenea, Preasfinţitul ne-a îndemnat să nu uităm că avem secretul nostru, al focolarinilor: zâmbetul, secret de care a amintit şi Papa Francisc glumind, la prezentarea noului consiliu al Operei Mariei din luna februarie 2021.

În cadrul programului, s-a prezentat trailerul filmului L'amore vince tutto (Iubirea învinge tot), un film artistic despre începuturile mişcării care a fost lansat la televiziunea italiana Rai Uno în luna ianuarie 2021 şi pe care îl aşteptăm cu nerăbdare să-l putem viziona şi în România.

În modul specific mişcării, au dat mărturie focolarini, preoţi, fraţi călugări, tineri şi familii despre lucrarea lui Dumnezeu în viaţa lor, despre cum i-a atins şi schimbat întâlnirea cu Mişcarea Focolarelor, carisma unităţii şi cum trăiesc evanghelia în viaţa de familie, la muncă, în societate, în relaţiile cu prietenii, cu vecinii, cu cei de altă confesiune. Dacă pe unii i-a impresionat raportul frumos avut cu membrii Mişcării Focolarelor, pe alţii i-a atins bucuria acestora, iubirea cu care au fost înconjuraţi sau modul propus în trăirea durerii, a unei căi de sfinţenie colective, a voinţei lui Dumnezeu sau a unei fraze spuse de Chiara: "Eu sunt nimic şi tu eşti totul!"

Mulţumim tuturor pentru curajul de a comunica ceea ce au trăit, pentru a putea învăţa unii de la ceilalţi, de a ne întări reciproc pentru a merge pe calea unităţii. Mulţumim, Chiara! "Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare, o va duce la bun sfârşit" (Fil 1,6).

Împărtăşim aici doar o mărturie....

"Sunt Lucia din Răducăneni şi am cunoscut Mişcarea Focolarelor când aveam mai mare nevoie de ea. Aveam încercări în credinţă, mă îndoiam de existenţa lui Dumnezeu, deşi nu doream acest lucru. Probabil a fost o trecere la o credinţă matură, însă atunci eram complet debusolată. Simţeam cum cel rău vrea să mă depărteze de Dumnezeu. Nu avea niciun sens viaţa mea atunci, ci doar ceva chinuitor care trebuie să se sfârşească la un moment dat. Aceasta până când am cunoscut-o pe Chiara, care vorbea atât de frumos despre Isus părăsit. M-am identificat cu el părăsit pe cruce, în suferinţa mea. Mi-a dat atât de mult curaj, încât nici acum nu încetez să vorbesc despre el.

De când am cunoscut Mişcarea Focolarelor, am început să simt şi mai mult prezenţa lui Isus în semenii mei, iar lucrul acesta m-a ajutat să le vin în ajutor cu multă iubire. Pot povesti aici experienţa mea de acum ceva timp, dar şi una care mi s-a întâmplat zilele acestea. Isus părăsit m-a ajutat să îi fiu alături unei persoane care se pregătea să îşi ia viaţa. Am cunoscut-o atunci când aveam momente dificile în credinţă, dar totuşi ea a văzut în mine o persoană veselă şi mereu bine dispusă, deşi numai eu ştiam ce trăiam în interior. Aşa că m-a întrebat: «Cum găseşti tu un sens vieţii? Mie nici nu îmi vine să mă ridic din pat». Răspunsul meu a fost însă sincer. I-am spus că Dumnezeu este sensul vieţii mele, i-am mărturisit credinţa mea, faptul că îl simt mereu aproape, iar asta îmi da curaj. Am simţit cum persoana respectivă mă ascultă cu atenţie după care îmi spune: «Ştii, de fapt, ceva din mine nu mă lasă să merg să fac lucrul acesta, poate dacă nu veneai, încercam din nou să merg să îmi iau viaţa. Nu e prima dată când vreau asta, dar mereu apăreau persoane, care, deşi nu ştiau ce voiam să fac, mă împiedicau. Eram în cameră, îmi făceam planul, dar a apărut bunica şi nu am mai reuşit. Acum ai apărut tu». Mi-am dat seama în acel moment cum Isus lucrează prin noi, oamenii, şi câtă nevoie au cei din jur de noi. O vorbă, un gând bun, o mărturie de credinţă au fost cele care m-au ajutat să o conving să vină la biserică şi împreună să ne rugăm să găsească acest sens al vieţii. Poate şi l-a mai pierdut pe parcurs, fiecare dintre noi are momente dificile, dar Isus părăsit este cel care ne dă forţa de a ne privi cu seninătate crucea pe care o avem de purtat.

M-a marcat acel moment, dar mi-a adus o împlinire sufletească, aşa cum mi-a adus recent şi ajutorul oferit unei bătrâne. Veneam de la şcoală şi am văzut de la distanţă o bătrână cu cârja şi cu o sacoşă în mână. Căra 4 sticle de 2 litri cu apă. Privind de la depărtare, mi-am spus că voi continua drumul şi doar o voi saluta, căci acasă mă aşteptau multe de făcut. Dar inima nu m-a lăsat, tocmai pentru că am văzut în bătrânică pe Isus. Deşi poate părea un lucru nesemnificativ, pe mine m-a umplut de bucurie. S-a întâmplat asta într-o zi de vineri, era prima vineri din lună, aşa că, înainte să plec la şcoală, am făcut o rugăciune, am privit la inima lui Isus si i-am spus să mă ajute să fac fapte bune azi, să facă inima mea asemenea cu inima lui. Când m-am întors înapoi acasă şi i-am privit inima, mi-au dat lacrimile şi mi-am spus: «Isus m-a ascultat şi azi a lucrat prin mine».

Acest lucru a făcut Chiara şi întreaga Mişcare a Focolarelor cu mine, m-au ajutat să privesc în profunzime la Isus şi la darul unităţii, m-au făcut să înţeleg că nu toate lucrurile îmi ies aşa cum trebuie sau cum doresc eu, dar Dumnezeu are mereu ceva pregătit pentru mine, pentru fiecare dintre noi."

Mişcarea Focolarelor

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 13 martie: Iaşi: După 13 ani, Chiara Lubich şi poporul dialogului

* * *

Iaşi: Invitaţie la comemorarea fondatoarei Mişcării Focolarelor, Chiara Lubich

lecturi: 1073.