Editura "Sapientia": Două noi cărţi

La Editura "Sapientia" au apărut recent cărţile Crinul cu parfum de sfinţenie. Viaţa sfântului Ludovic, regele Franţei, scrisă de pr. dr. Petru Ciobanu, şi Ieşirea din beznă. Impactul homosexualităţii asupra creşterii copiilor, scrisă de Dawn Stefanowicz. Acestea şi altele pot fi achiziţionate inclusiv din Librăria "Presa Bună".

*

La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea: Crinul cu parfum de sfinţenie. Viaţa sfântului Ludovic, regele Franţei, scrisă de pr. dr. Petru Ciobanu. Cartea apare în colecţia "Vieţile sfinţilor", în formatul 14×20, are 395 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 30 lei.

La 25 august 2020 s-au împlinit 750 de la moartea pe pământ străin, departe de ţara natală, a uneia dintre cele mai strălucite figuri ale Evului Mediu, regele care întruchipează în sine idealul cavalerului lui Isus Cristos, sfântul Ludovic al IX-lea al Franţei (1226-1270), pe care Biserica Catolică îl comemorează la aceeaşi dată a naşterii sale pentru cer.

De ce l-am ales anume pe sfântul Ludovic? Pentru a răspunde, voi cita mai întâi din Studiile istorice ale lui Chateaubriand:

"Fiecare epocă istorică are un om care o reprezintă: sfântul Ludovic este omul-model al Evului Mediu; acesta este un legislator, un erou şi un sfânt... Fie că Ludovic luptă pe podul de la Taillebourg sau la Mansurah, fie că, într-o bibliotecă, dă cont celor care-l întreabă despre conţinutul unei cărţi; fie că dă audienţe publice sau judecă diferendele la Poarta şesului sau sub stejarul din Vincennes, fără paji sau gărzi; fie că rezistă acţiunilor papei; fie că principi străini îl aleg drept arbitru; fie că moare pe ruinele Cartaginei, nu se ştie ce este mai mult de admirat: cavalerul, clericul, patriarhul, regele sau omul".

La aceste cuvinte ale lui Chateaubriand adaug propriile mele consideraţii. Sunt un istoric îndrăgostit de Evul Mediu, acel Ev Mediu atât de des desconsiderat tocmai din cauză că nu este sau nu se vrea a fi cunoscut, pentru că mai persistă încă prejudecata renascentistă şi iluministă că este o epocă a secolelor întunecate. Dimpotrivă, este o perioadă a strălucirii - şi spunând aceasta nu vreau să-i neg şi părţile obscure -, a exaltării religiosului, este perioada cavalerismului în diversele sale aspecte, nu doar cel războinic, a naşterii romanelor, a scolasticii; este perioada naşterii Europei aşa cum o ştim astăzi. Este evul simfoniilor în piatră, al acelor catedrale gotice care-şi înalţă semeţ turnurile spre cer, pentru a îndrepta ochii trupului şi ai credinţei spre cer, şi fără de care Europa ar fi mult mai săracă. Şi oare nu este Sainte-Chapelle a sfântului Ludovic punctul culminant al acestei arte gotice care ştie să scufunde omul în lumina multicoloră a vitraliilor, dar mai ales să-l înalţe, asemenea sfântului Ludovic, "de la grija regatului pământesc, la slava împărăţiei cereşti"? Şi dacă am ales să parcurg această lume pe calea istoricului, iar apoi şi pe cea a preotului, se datorează în parte acestui Ev Mediu impregnat de credinţă.

Studiul aprofundat al istoriei medievale a Franţei în anii de facultate m-a făcut să mă apropii tot mai mult de figuri impresionante - cel puţin pentru mine -, cum ar fi Carol cel Mare, Filip al II-lea Augustul, Filip al IV-lea cel Frumos, Ioana d'Arc, Carol al VII-lea, Francisc I, Henric al IV-lea, Richelieu etc. Şi totuşi, niciuna nu m-a vrăjit cum a făcut-o sfântul Ludovic. Şi tocmai de aceea, am decis să-i scriu sau, mai degrabă, să încerc să-i povestesc viaţa, oferind cititorului prima sa biografie în limba română. Şi sunt convins că, ajungând la capătul acestui efort, pe lângă bucurie, voi fi cuprins şi de umbra tristeţii că trebuie, într-un fel, să mă despart de el. Dar ştiu că-i pot rămâne alături prin rugăciune, mai ales că-l invoc aproape în fiecare zi.

Ludovic al IX-lea sau sfântul Ludovic a fost o personalitate complexă, ale cărei trăsături de bază doresc să le prezentăm în paginile care urmează, fără a avea nicidecum pretenţia de a propune o lucrare istorică în strictul sens al termenului, pentru că uneori vor ieşi la suprafaţă sentimentele proprii faţă de acest sfânt, împletite cu hagiografia. Nu este nici o lucrare strict hagiografică, pentru că cititorul va fi nevoit să pătrundă şi prin labirinturile istoriei, iar istoria nu este doar poveste adevărată, ci poate fi uneori şi o relatare amorfă, lipsită de savoarea unei hagiografii sau a unei legende. Iar, sfântul Ludovic nu este o legendă! Şi chiar dacă este un sfânt, rămâne a fi un om, iar orice om are istoria lui, care se împleteşte cu istoria altor oameni, iar în cazul lui şi cu istoria unui regat şi a ceea ce era dincolo de el.

De ce l-am numit "Crinul cu parfum de sfinţenie"? Răspunsul este evident pentru un istoric sau pentru cineva cu elementare cunoştinţe de istorie medievală şi modernă a Franţei. Crinul a fost, mai ales începând cu secolul al XII-lea, simbolul monarhiei franceze: trei flori de crin aurii pe un câmp de azur. Dintr-un simbol cristologic, după anul 1000, crinul, aşa stilizat cum îl vedem pe blazonul regal francez, devine simbolul Fecioarei Maria, impunându-se apoi ca imagine primă a Maicii lui Dumnezeu. Pe parcursul secolului al XII-lea, sub domnia lui Ludovic al VI-lea şi Ludovic al VII-lea, crinul devine, sub impulsul abatelui Sugeriu de la Saint-Denis şi a sfântului Bernard de Clairvaux, emblema monarhiei franceze. În secolul al XIV-lea, Raul de Presles, teolog şi consilier al regelui Carol al V-lea cel Înţelept (1354-1380), oferă o frumoasă legendă privind originea florii de crin pe stema regală franceză, dându-i o origine supranaturală: regele Franţei "poartă în stemă trei flori de crin ca semn al binecuvântării Treimii; prin îngerul lui Dumnezeu, ea a fost trimisă lui Clovis, primul dintre creştini..., spunându-i-se că trebuie să-şi radă de pe arme cei trei broscoi pe care-i purta şi să pună în locul lor cele trei flori de crin". Legendă, şi ca atare trebuie citită. În esenţă, crinul îl reprezintă pe cel care, prin ungere, poartă coroana Regatului Franţei.

Ludovic a ştiut să înveţe de la cei dinaintea sa ce înseamnă a purta coroana crinilor, ce înseamnă a fi uns. De aici şi dorinţa lui tot mai arzătoare de a i se asemăna tot mai mult Celui Uns de Tatăl ceresc, lui Cristos, de dragul căruia a trăit, a luptat, a guvernat. Iar cele două cruciade care i-au marcat viaţa şi, putem spune, i-au jalonat-o, reprezintă expresia cea mai înaltă a setei sale după Ierusalimul ceresc. "Ierusalim, Ierusalim", au fost ultimele sale cuvinte rostite în această lume.

Această viaţă a Crinului cu parfum de sfinţenie se va deschide cu o prezentare a strămoşilor sfântului Ludovic, cu zorii dinastiei Capeţienilor care, prin diversele sale ramuri, a guvernat Franţa de la anul 987 până în anul 1848, deci aproape 900 de ani. De ce această introducere? Pentru că Ludovic al IX-lea nu poate fi înţeles fără cei care l-au precedat pe tronul Franţei, mai ales fără un Filip al II-lea Augustul. Va continua apoi prezentându-i părinţii - Ludovic al VIII-lea şi Bianca de Castilia -, pentru că în atmosfera de iubire dintre aceşti doi soţi s-a maturizat omul, regele, creştinul, cavalerul, sfântul. Mai ales că nu putem şti ce ar fi fost Ludovic dacă nu era Bianca, şi spun asta ştiind că istoria niciodată nu foloseşte cuvântul "dacă".

Abia după această prezentare a strămoşilor şi părinţilor voi intra cu adevărat în viaţa plină de parfumul sfinţeniei a acestui om, pe care o voi depăna de la primele informaţii referitoare la copilăria lui, trecând prin durerea pierderii tatălui şi tulburările provocate de marii nobili ai regatului şi de ameninţarea engleză, dar şi prin primele manifestări ale pietăţii sincere a acestui tânăr, căsătorit cu Margareta de Provence. Şi ce ar fi Ludovic al IX-lea fără cele două cruciade! De aceea, acestora le va fi consacrat un spaţiu amplu, cu toate bucuriile şi întristările trăite de acest rege-cruciat prin excelenţă. Probabil partea a doua a vieţii va părea mai puţin atrăgătoare, din cauza limbajului tehnic, dar nu puteau fi trecute cu vederea şi alte domenii în care a excelat sfântul Ludovic şi fără de care sfinţenia lui nu poate fi înţeleasă pe deplin. Ultima parte a cărţii va prezenta drumul lui Ludovic spre Ierusalimul ceresc şi ridicarea lui la cinstea altarelor.

După Epilogul care cuprinde Învăţăturile sfântului Ludovic către fiul său Filip, am considerat de cuviinţă - având în vedere ataşamentul lui faţă de rugăciune - să propun câteva rugăciuni în cinstea sfântului Ludovic sau care îi aparţin. Şi, evident, nu puteam să nu împodobesc această bio-hagiografie cu imagini - mai vechi sau mai noi - care să ne ajute să pătrundem şi vizual în lumea sfântului Ludovic.

Sper ca această carte, cu toate limitele inerente acestei prime încercări de a prezenta istoric şi hagiografic viaţa unui sfânt, să ne ajute să crească în noi dorinţa care-l consuma pe Ludovic al IX-lea, aceea după Ierusalimul ceresc.

Pr. dr. Petru Ciobanu

*

La Editura "Sapientia" a apărut recent cartea: Ieşirea din beznă. Impactul homosexualităţii asupra creşterii copiilor, scrisă de Dawn Stefanowicz şi tradusă în limba română de Monica Stinghe. Cartea apare în colecţia "Creştinism în contemporaneitate", în formatul 14×20, are 254 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 25 lei.

Ieşirea din beznă. Impactul homosexualităţii asupra creşterii copiilor este o poveste despre victimizare şi supravieţuire, despre darurile preţioase ale credinţei şi speranţei, despre nevoia noastră universală de a ierta şi de a fi iertaţi şi despre triumful iubirii adevărate.

Sunt tot mai evidente astăzi tentativele de redefinire a familiei pe plan judiciar şi legislativ, ca fiind o instituţie fără legătură cu copiii. În acelaşi timp, ascunsă de ochii publicului, creşte în ştiinţa psihiatriei o mişcare menită să declare ca normale toate parafiliile, inclusiv abuzul sexual asupra copiilor. Unii psihiatri chiar afirmă că incestul ar fi ceva sănătos. Se vede, aşadar, felul în care aceste două tendinţe se intersectează. De aceea, astăzi, mesajul acestei cărţi e deosebit de important.

Povestea lui Dawn Stefanowicz conţine mărturia şi ilustrarea dezastrului produs în vieţile unor copii prin abuz sexual şi alte elemente care aparţin subculturii gay. Pentru acest motiv, Out from Under ar trebui citită de fiecare legislator, avocat, medic sau profesionist în domeniul sănătăţii mintale, care se află în postura de a face lobby în apărarea interesului copiilor.

Fie ca societatea să acorde atenţie curajoasei mărturii a lui Dawn, ca să nu mai treacă şi alţi copii prin suferinţele îndurate de ea şi de fraţii ei. Trebuie să fim fermi în a refuza să ne sacrificăm copiii pe altarul diversităţii.

Michelle A. Cretella, dr. în medicină

Această carte oferă cititorului o perspectivă unică în ceea ce se poate numi "ciudata lume nouă" a rolurilor de părinţi (parenting) pentru persoanele implicate în relaţii homosexuale. În scrierea acestei cărţi, autoarea ne oferă cu mult curaj povestea unor perioade din viaţa ei şi a momentelor tulburătoare prin care a trecut ca fetiţă, adolescentă şi apoi tânără femeie. Aflăm detalii ale relaţiilor ei cu familia şi cu figurile parentale care i-au influenţat şi dominat viaţa, în timpul cât acestea îşi urmau modul de viaţă pe care-l aleseseră. În Out from Under, avem cu adevărat privilegiul să vedem nu doar experienţele bune, cât mai ales pe cele rele şi urâte prin care a trecut, dar şi familia ei deopotrivă. În această istorie despre cum a crescut şi cum a trăit, Dawn ne împărtăşeşte nu doar înşiruirea cronologică a experienţelor sale, ci şi provocările şi zbaterile emoţionale pe care a trebuit să le învingă pentru a deveni persoana care este astăzi. Moartea prematură a părinţilor săi i-a dat libertatea de acum lui Dawn să-şi dezvăluie povestea, atât pentru a se vindeca pe sine, cât şi pentru a-i informa şi învăţa pe cei care o vor citi.

În lumea noastră imperfectă, desigur că ne aşteptăm să vedem probleme în fiecare cămin, indiferent dacă părinţii sunt de orientare hetero sau homosexuală. Din nefericire, există aceia care, dintr-o corectitudine politică greşit orientată, ar dori să suprime orice menţionare a problemelor pe care le au cei ce cultivă relaţii homosexuale. În ciuda acestui lucru, Dawn a avut curajul de a dărui publicului povestea vieţii ei, pentru a ne ajuta să înţelegem ce fel de provocări am avea de întâmpinat în contextul acestor noi forme de coabitare.

Cu mult entuziasm, aşadar, recomand cititorilor povestea lui Dawn. Ea ne oferă descrieri şi imagini care trec dincolo de fapte şi informaţii, ca să simţim împreună cu ea toată experienţa zguduitoare prin care a trecut.

dr. John Raney, dr. Marc S. Dillworth şi dr. Sharon Quick.

În mod deloc surprinzător, cele mai temeinice studii efectuate demonstrează multiplele probleme emoţionale şi de caracter ale copiilor, adolescenţilor şi tinerilor care au crescut într-un mediu fără mamă sau fără tată.

Dawn Stefanowicz scrie din experienţă personală, descriind nefirescul împrejurărilor în care a fost crescută, ipocrizia celor din mediul ei care se prefăceau că nu văd acest nefiresc, precum şi singurătatea unui copil prizonier în mijlocul acelei situaţii.

În definitiv, această fetiţă era mai naturală şi avea sentimente mai normale decât ceilalţi, care se purtau ca şi când nu exista nimic neobişnuit. A avut o copilărie groaznică. Să nu credem că asta nu lasă urme şi cicatrici adânci. Şi nu credem că povestea ei e singulară. Cu unele variaţiuni, e povestea majorităţii acestor copii. Eu îi cunosc. Ei sunt siliţi să-şi reprime cele mai normale sentimente şi nevoi.

Ea însă a făcut o lucrare de caritate: a tras un semnal de alarmă, a deschis cel puţin ochii câtorva oameni, a mişcat măcar câteva inimi, pentru a obţine protejarea celor lipsiţi de apărare. Un asemenea proces începe de obicei prin câţiva disidenţi izolaţi, care au curajul şi libertatea interioară de a ieşi în faţă. Dawn va fi de acum o inspiraţie pentru mulţi alţii, fără îndoială.

Dr. Gerard J.M. van den Aardweg (Olanda), psiholog

* * *

Crinul cu parfum de sfinţenie. Viaţa sfântului Ludovic, regele Franţei
Petru Ciobanu, Ed. "Sapientia", 2021, ISBN 978-606-578-433-8, 14×20 cm, 395 p., 30 lei

Ieşirea din beznă. Impactul homosexualităţii asupra creşterii copiilor
Dawn Stefanowicz, Ed. "Sapientia", 2021, ISBN 978-606-578-437-6, 14×20 cm, 254 p., 25 lei

* * *

Aceste materiale, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

• prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi
• prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: libraria@ercis.ro
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro

lecturi: 1983.