Traian: Întâlnire cu persoanele văduve

Întâlnirea de primăvară a persoanelor văduve a avut loc sâmbătă, 29 februarie 2020, la Centrul "Gaudium et Spes" de la Traian (NT). Invitat special a fost pr. Marius-Petru Bâlha, traducător oficial, "vocea" pentru vizita Sfântului Părinte papa Francisc în România. Tema pe care Oficiul pentru Pastoraţia Familiei a fixat-o pentru această întâlnire a fost: "Şi tu poţi fi o Veronică". Au participat persoane văduve din mai multe parohii ale diecezei.

Părintele Felician Tiba, coordonatorul Oficiului pentru Pastoraţia Familiei, a deschis întâlnirea cu o rugăciune şi prezentarea programului.

Despre părintele Marius Bâlha, pe care multe dintre participante îl cunoşteau de la televizor, pentru că l-au văzut mereu lângă sfântul Părinte pe parcursul vizitei în România, aveam să aflăm că este rectorul Institutului Teologic Franciscan din Roman, că are în spate un bagaj mare de experienţă ca preot franciscan, şi că "este un preot cu rucsacul lejer", "mereu cu zâmbetul pe buze", "că vorba sa este blajină şi că este plăcut să-l asculţi şi să-i pui în practică îndemnurile".

Sfinţia Sa ne-a povestit cum a fost să fii "un pas" în spatele Sfântului Părinte, să fii "vocea" lui în limba română, pe parcursul a trei zile şi să iei micul dejun cu papa. "M-am simţit un om normal lângă un om normal. L-am descoperit ca fiind un om mare, cu o inimă mare, un om care ne iubeşte pe toţi şi care ştie să ne facă să ne simţim bine lângă el".

Pentru a exemplifica cele afirmate, părintele Marius ne-a povestit o întâmplare din maşină, în timp ce mergea de la Târgu Mureş la Blaj. "La un moment dat, şoferul ne-a oferit tuturor câte o bomboană. După ce şi-a desfăcut bomboana, papa mi-a spus: «Marius, dă-mi şi hârtia ta, să le arunc eu pe amândouă!»"

La final, părintele ne-a invitat să urmăm invitaţia papei Francisc, de "a face revoluţia gingăşiei, a bunătăţii", de a nu fi "văduve bârfitoare", pentru că cel care judecă şi vorbeşte urât despre semeni, de fapt arată urâţenia proprie. Apoi ne-a sfătuit să ne rugăm pentru Papa, aşa cum el însuşi ne cere.

A urmat sfânta Liturghie concelebrată de părintele Felician Tiba şi părintele Adrian Faraoanu. La predică, folosindu-se de textul din evanghelie, părintele Felician a invitat persoanele văduve prezente să nu se izoleze în "încercările lor", ci, asemenea lui Levi, simţind chemarea lui Dumnezeu la credinţă, să aibă curajul să deschidă uşa sufletului, să-l invite pe Isus în casa lor, indiferent ce vor spune "farizeii şi cărturarii" acestei lumi.

După sfânta Liturghie a urmat prânzul. Imediat după prânz, Carina Fechetă, o minunată fetiţă din Săbăoani, a cântat cântecul "Părinţii mei", reuşind să trezească nu doar lacrimi în ochii celor prezenţi, ci şi emoţie. Apoi am vizionat filmul "Viaţa sfintei Maria Goretti", o sfântă care ne-a marcat prin curăţia ei şi prin tăria în faţa martiriului.

După film a urmat încă o reflecţie pe marginea temei zilei, propunându-se gestul Veronicăi de a şterge faţa lui Isus plină de sudoare şi sânge, drept gest-temă pentru statutul de văduvă. "Dumneavoastră, spunea părintele, aveţi timpul necesar să vă dedicaţi slujirii aproapelui, prin care înţelegem Biserica în general, nepoţii, copiii, prietenii. Bolnavii şi săracii pot găsi în dumneavoastră pe cineva care să le şteargă sudoarea suferinţei.

"Mă consider privilegiată că am putut participa la această întâlnire în calitate de colaborator la Oficiul pentru Pastoraţia Familiei. Atunci când eşti în preajma unui număr atât de mare de femei, primeşti mult din puterea lor, pentru că ele au adus atâta viaţă şi iubire în parohiile noastre, au păstrat credinţa curată, ne-au arătat că se poate trăi frumos şi demn chiar în mijlocul suferinţei, că se poate rămâne fideli lui Cristos. Părintele Marius ne spunea că papa Francisc are o putere de observaţie foarte fină, (a se vedea episodul de la Iaşi cu bunica din mulţime care îşi ţinea nepotul în braţe).

Apropo de femei şi mai ales de femeia văduvă, ne amintim cum evanghelistul Marcu ne povesteşte că Isus stând de vorbă cu discipolii, observa cum farizeii şi cărturarii dăruiau bani din surplusul lor, însă între toţi Isus vede şi discerne o femeie - care era şi văduvă -, o femeie care dăruieşte o sumă foarte mică de bani, însă despre gestul său, Isus face un discurs solemn, pentru că ea a dat tot ce avea. Ea îl "iubeşte pe Domnul cu toată inima, cu tot sufletul şi cu toate bunurile sale" (cf. Mc 12,41-44).

La Traian am înţeles că suntem chemate să fim discipole, să-i oferim lui Isus din timpul nostru, să-i oferim mâinile noastre pentru a îmbrăţişa, gura pentru a-l vesti şi inima pentru a iubi pe toţi.

Eugenia Dămătăr

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 29 februarie: Traian: Întâlnire cu persoanele văduve

lecturi: 2122.