Când lipseşte Cuvântul

Peste 3.700 de limbi mai aşteaptă traducerea Bibliei

Din cele 7.100 de limbi vorbite pe planeta noastră, peste 3.700 - inclusiv limbile semnelor - încă n-au nicio traducere a Sfintelor Scripturi. Şi totuşi, "a îmbrăţişa diversitatea lingvistică" poate favoriza "o îmbogăţire şi o aprofundare a înţelegerii Cuvântului lui Dumnezeu din partea noastră, întrupându-l în diferitele culturi". Este convins de asta teologul Alexander Markus Schweitzer, care a expus opiniile sale cu privire la provocările legate de traducerile biblice într-un interviu difuzat de situl Consiliului Ecumenic al Bisericilor cu ocazia recentei Zile Internaţionale a Traducerii, instituită de ONU cu prilejul sărbătorii sfântului Ieronim, căruia i se datorează Vulgata în latină. În 2008, Schweitzer a fost numit de Benedict al XVI-lea expert pentru Sinodul Episcopilor despre Cuvântul lui Dumnezeu, a cărui importanţă în viaţa şi în misiunea Bisericii a fost reafirmată de pontifi, îndeosebi după Conciliul al II-lea din Vatican şi publicarea constituţiei dogmatice Dei Verbum. Relevanţa citirii Sfintelor Scripturi în viaţa zilnică a credincioşilor, aşa cum se ştie, a fost subliniată în ultimul timp şi de papa Francisc, care a instituit Duminica Bibliei cu scrisoarea apostolică în formă de motu proprio Aperuit illis, publicată la 30 septembrie 2019. Până acum, indică Schweitzer, Biblia întreagă a fost tradusă în 700 de limbi, există peste 1.100 de traduceri a unor părţi din ea, ca de exemplu Evangheliile, Psalmii şi alte câteva texte, în timp ce peste 1.500 de limbi au traduceri ale Noului Testament.

Din fericire, "în pofida faptului că o traducere a Bibliei întregi sau a Noului Testament cere mai mulţi ani, există sute de limbi care primesc o primă traducere în fiecare an", afirmă teologul german, care este şi director executiv al Bible Ministry şi director al Globale Bible Translation la reţeaua internaţională United Bible Societies. Printre traducerile Bibliei întregi realizate anul trecut figurează limbi precum lusamia-lugwe (Uganda-Kenya, 650.000 de vorbitori), kalanga (Botswana, 142.000), rote (Indonezia, 30.000), malto (India, 51.000). Noul Testament a fost tradus în northern waray (Filipine, 632.000), blin (Eritrea, 112.000), korku (India, 550.000), lemi (Myanmar, 12.000).

În cursul anului 2018, Societăţile biblice din întreaga lume au contribuit la completarea traducerilor în 66 de limbi folosite de 440 de milioane de persoane. Totuşi este nevoie de mult timp pentru a publica Sfintele Scripturi în nouă limbi. "Traducerea Bibliei înfruntă provocări pe mai multe niveluri", afirmă Schweitzer. Din punct de vedere cultural, textele biblice reflectă culturi specifice Orientului apropiat antic, şi "pentru că realităţile culturale adesea nu se traduc cu uşurinţă în alte culturi, traducătorii înfruntă o provocare constantă, încercând să păstreze caracterele distinctive culturale semitice care fac parte din mesajul biblic, şi în acelaşi timp să transmită concepte care să aibă sens pentru cultura receptorului".

În afară de asta, din punct de vedere lingvistic Biblia "prezintă multe genuri literare diferite şi multe limbi nu au literatură în unele genuri literare care sunt conţinute în Biblie". O a doua provocare lingvistică are de-a face cu vocabularul teologic. "Termeni cheie ca răscumpărare, iertare, păcat, levirat, nu există în multe limbi", aminteşte teologul german. "Cum trebuie traduse când nu există un echivalent literar sau teologic?".

Altă provocare, tradiţiile şi teologiile Bisericilor, care exercită o influenţă însemnată asupra procesului de traducere. "Acest fenomen devine evident când o traducere a fost efectuată într-o limbă în trecut şi o teologie s-a dezvoltat pornind de la această traducere", explică biblistul. Adesea, "traducerea precedentă este considerată ca «pseudo-originală», ceea ce complică în mod clar schimbările de abordare pentru o nouă traducere". În sfârşit, trebuie ţinut cont de dificultăţile administrative, care cuprind problema finanţărilor şi îndeosebi "necesitatea de a reuni cererea, dorinţele, nevoile locale, precum şi ideile şi dorinţele donatorilor". O cufundare în realităţile locale, sugerează Schweitzer, va permite acestora din urmă - care adesea vin cu mentalitatea lumii vechi - să înţeleagă mai bine complexitatea traducerilor Bibliei şi particularităţile fiecărei situaţii.

(După L'Osservatore Romano, 10 octombrie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 679.