Papa Francisc: Salut adresat participanţilor la al 24-lea congres internaţional al Societăţii pentru Dreptul Bisericilor Orientale despre tema "50 de ani de întâlnire între Bisericile orientale: cum ajută dreptul canonic dialogul ecumenic" (19 septembrie 2019)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Adresez salutul meu cordial vouă tuturor, preşedintelui, căreia îi mulţumesc pentru cuvintele sale, şi tuturor profesorilor şi experţilor de drept canonic membri ai Societăţii pentru Dreptul Bisericilor Orientale. Vă adresez felicitările mele pentru a cincizecea aniversare a Societăţii, întemeiate aici la Roma în 1969, puţin după Conciliul Vatican II. Fondator şi creator a fost părintele Ivan Žužek, care a lucrat mult la Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. Vă sunt recunoscător pentru vizita voastră, precum şi pentru că jubileul vostru mi-a oferit bucuria de a-l reîmbrăţişa pe fratele meu iubit, patriarhul Bartolomeu, prim vice-preşedinte al Societăţii.

Activitatea de studiu a Societăţii, care reuneşte experţi din diferite Biserici, orientale catolice, ortodoxe şi ortodoxe orientale, este de ajutor fundamental pentru dialogul ecumenic. Câte lucruri putem învăţa unii de la alţii! În toate domeniile vieţii ecleziale: în teologie, în viaţa spirituală şi liturgică, în activitatea pastorală şi, desigur, şi în dreptul canonic.

Dreptul canonic este esenţial pentru dialogul ecumenic. Multe din dialogurile teologice pe care le face Biserica catolică, îndeosebi cu Biserica ortodoxă şi Bisericile ortodoxe orientale, sunt de natură ecleziologică. Deci au şi o dimensiune canonică, deoarece ecleziologia se exprimă în instituţiile şi în dreptul Bisericilor. Aşadar este clar că dreptul canonic nu numai că este un ajutor pentru dialogul ecumenic, ci este o dimensiune esenţială a lui. Pe de altă parte, este clar că dialogul ecumenic este şi o îmbogăţire pentru dreptul canonic.

Aş vrea să dau un exemplu: cel al sinodalităţii. Sinodalitatea, tradusă în anumite instituţii şi proceduri ale Bisericii, arată bine dimensiunea ecumenică a dreptului canonic. Pe de o parte, avem posibilitatea de a învăţa din experienţa sinodală a celorlalte tradiţii, în special acelea ale Bisericilor orientale (cf. Exortaţia apostolică Evangelii gaudium, 246). Pe de altă parte, este clar că modul în care Biserica catolică trăieşte sinodalitatea este important pentru relaţiile sale cu ceilalţi creştinii. Este o provocare ecumenică. De fapt, "angajarea de a edifica o Biserică sinodală - misiune la care toţi suntem chemaţi, fiecare în rolul pe care Domnul i-l încredinţează - este plin de implicaţii ecumenice" (Discurs la a 50-a aniversare a instituirii Sinodului Episcopilor, 17 octombrie 2015).

Bazându-se pe patrimoniul canonic comun din primul mileniu, dialogul teologic actual dintre Biserica catolică şi Biserica ortodoxă încearcă exact o înţelegere comună a primatului şi a sinodalităţii, şi a interrelaţiilor lor, în slujba unităţii Bisericii.

Dragi prieteni, şi studiul vostru are o dimensiune sinodală: voi mergeţi împreună şi, în ascultarea reciprocă, voi confruntaţi tradiţiile şi experienţele voastre pentru a găsi căi spre o unitate deplină. Sunt recunoscător pentru munca voastră care, sunt sigur de asta, va putea să fie de mare ajutor nu numai pentru dezvoltarea dreptului canonic ci mai ales pentru a ne apropia tot mai mult de împlinirea rugăciunii Domnului: "Ca toţi să fie una, [...] pentru ca lumea să creadă" (In 17,21).

Asupra Societăţii voastre invoc binecuvântarea lui Dumnezeu şi vă încredinţez Fecioarei Maria, pentru ca să vegheze asupra voastră cu afect matern. Vă asigur de rugăciunea mea şi vă cer şi vouă să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 528.