Papa Francisc: Apelurile pentru Vincent Lambert şi "bioetica globală"

De M. Michela Nicolais

"Să ne rugăm pentru bolnavii care sunt abandonaţi şi lăsaţi să moară. O societate este umană dacă tutelează viaţa, fiecare viaţă, de la început şi până la sfârşitul său natural, fără a alege cine este sau nu este demn să trăiască. Medicii să slujească viaţa, nu s-o ia". Este tweet-ul lansat astăzi de papa, care aminteşte - chiar fără să-l citeze direct - şi cazul lui Vincent Lambert, cetăţeanul francez tetraplegic de 42 de ani, care de la 2 iulie a fost privat de alimentare şi hidratare, după o sentinţă a Casaţiei care a anulat decizia Curţii de Apel de a continua tratamentul, aşteptând părerea Comitetului ONU pentru Drepturile persoanelor cu dezabilităţi care ceruse Franţei un timp de şase luni pentru a examina cazul. În aceeaşi zi în care la spitalul din Reims a fost demarată procedura pentru a întrerupe alimentarea şi hidratarea, papa a lansat imediat un apel, tot prin account-ul său Twitter: "Să ne rugăm pentru cei care trăiesc în stare de infirmitate gravă. Să păzim mereu viaţa, dar al lui Dumnezeu, de la început şi până la sfârşitul natural. Să nu cedăm în faţa culturii rebutului".

Obligaţia de a păzi viaţa. În 2018, Sfântul Părinte deja difuzase două apeluri publice pentru Vincent Lambert, alăturându-l de cazul micului Alfie Evans. La 15 aprilie, cu ocazia lui Regina caeli, a spus: "Încredinţez rugăciunii voastre persoanele, precum Vincent Lambert, din Franţa, micul Alfie Evans, din Anglia, şi altele din diferite ţări, care trăiesc, uneori de mult timp, în stare de infirmitate gravă, asistate medical pentru nevoile primare. Sunt situaţii delicate, foarte dureroase şi complexe. Să ne rugăm pentru ca fiecare bolnav să fie mereu respectat în demnitatea sa şi îngrijit în mod potrivit condiţiei sale, cu aportul comun al rudelor, medicilor şi al celorlalţi lucrători sanitari, cu marele respect faţă de viaţă". După trei zile, la sfârşitul audienţei generale din 18 aprilie, a afirmat: "Atrag din nou atenţia cu privire la Vincent Lambert şi asupra micuţului Alfie Evans şi aş vrea să reafirm şi să confirm cu putere că singurul stăpân al vieţii, de la început până la sfârşitul natural, este Dumnezeu! Şi datoria noastră, datoria noastră este să facem totul pentru a păzi viaţa".

Nici eutanasia, nici îndârjirea terapeutică. Pentru Biserică, viaţa trebuie apărată de la zămislire până la sfârşitul său natural, aşa cum nu încetează să repete papa Francisc, urmându-i pe predecesorii săi, chiar dacă foarte des intervenţiile sale în acest sens nu sunt înregistrate de circuitul mediatic. Nici eutanasia, nici îndârjirea terapeutică, poziţia clasică a doctrinei sociale a Bisericii, relansată şi de Catehismul Bisericii Catolice. "Inspiraţia de conduite coerente cu demnitatea persoanei umane se referă la teoria şi practica ştiinţei şi tehnicii în abordarea lor în ansamblu în raport cu viaţa, cu sensul său şi cu valoarea sa", a spus de exemplu Bergoglio primind în audienţă, la 5 octombrie 2017, pe membrii Academiei Pontificale pentru Viaţă, îndemnaţi să îndeplinească "cuvinte" şi "gesturi" de iubire "faţă de fiecare viaţă şi faţă de toată viaţa". "Pasiunea faţă de însoţirea şi îngrijirea vieţii, de-a lungul întregului arc al istoriei sale individuale şi sociale, cere reabilitarea unui ethos al compasiunii sau al duioşiei pentru generarea şi regenerarea umanului în diferenţa sa", invitaţia papei. În discursul analog din 25 iunie 2018, mergând pe linia din Laudato si', Francisc a pus accentul pe "ecologia umană", chemată "să ia în considerare calitatea etică şi spirituală a vieţii în toate fazele sale". Bioetica, într-o perspectivă creştină, trebuie să pornească "de la convingerea profundă a demnităţii irevocabile a persoanei umane, aşa cum o iubeşte Dumnezeu, demnitate a fiecărei persoane, în orice fază şi condiţie a existenţei sale, în căutarea formelor de iubire şi de îngrijire care trebuie să fie îndreptate spre vulnerabilitatea sa şi spre fragilitatea sa". "Bioetica globală - a explicat papa - ne solicită aşadar la înţelepciunea unui discernământ profund şi obiectiv al valorii vieţii personale şi comunitare, care trebuie să fie păzită şi promovată şi în condiţiile mai dificile. De altfel trebuie să afirmăm cu putere că, fără sprijinirea adecvată a unei proximităţi umane responsabile, nicio reglementare pur juridică şi niciun ajutor tehnic nu vor putea, singure, să garanteze condiţii şi contexte relaţionale corespunzătoare demnităţii persoanei".

La ultima adunare a APV, papa a avertizat în cele din urmă cu privire la o "vrajă periculoasă", tipică a societăţii tehnocratice: "în loc de a încredinţa vieţii umane instrumentele care îi îmbunătăţesc îngrijirea, se riscă să se încredinţeze viaţa logicii dispozitivelor care îi decid valoarea". De aici "riscul real ca omul să fie tehnologizat, în loc să fie umanizată tehnica".

(După agenţia SIR, 10 iulie 2019)

* * *

Declaraţie a directorului "ad interim" al Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Alessandro Gisotti (11 iulie 2019)

"Am primit cu durere ştirea despre moartea lui Vincent Lambert. Ne rugăm ca Domnul să-l primească în casa sa şi exprimăm apropiere de cei dragi ai săi şi de cei care, până în ultima clipă, s-au angajat să-l asiste cu iubire şi dăruire.

Amintim şi reafirmăm ceea ce a spus Sfântul Părinte, intervenind asupra acestui caz dureros: Dumnezeu este unicul stăpân al vieţii de la început şi până la sfârşitul său natural şi este datoria noastră s-o păzim mereu şi să nu cedăm în faţa culturii rebutului".

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 1711.