Sfârşit de Ramadan. Monseniorul Ayuso (Sfântul Scaun): "Cheia pentru a învinge fricile este duioşia"

De M. Chiara Biagioni

"Multe felicitări musulmanilor care celebrează în aceste zile marea sărbătoare a sfârşitului Ramadanului". Cel care le reînnoieşte în acest interviu la agenţia SIR este Monseniorul Miguel Ángel Ayuso Guixot, nou preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios. În luna mai s-a adresat cu un mesaj musulmanilor pentru sărbătoarea Aïd el-Fitr, alegând în acest an tema "Creştini şi musulmani: a promova fraternitatea umană" şi invitându-i să "dărâme zidurile ridicate de frică şi de ignoranţă şi să încerce împreună să construiască punţi de prietenie care sunt fundamentale pentru binele întregii omeniri". "Am voit să exprim un cuvânt pozitiv", explică Monseniorul Ayuso. "Cred că într-o lume în care se construiesc atâtea ziduri şi într-un timp în care cu uşurinţă se alunecă în pesimism, trebuie să fim propunători. Fricile sunt înnăscute în natura noastră umană dar trebuie să fie învinse. Şi cheia pentru a le învinge este duioşia. Duioşia înseamnă a atinge umanitatea celuilalt. Înseamnă a deveni colegi de călătorie a fiecărei fiinţe umane, de orice crez şi cultură şi a colabora mână în mână la construirea binelui comun".

Ce reprezintă pentru comunitatea catolică în general sărbătoarea Aïd el-Fitr?

Văd că în anumite ambiente există o anumită uimire. Oamenii se întreabă, cum de acum se vorbeşte despre sărbători musulmane, în timp ce înainte nu se întâmpla asta? Realitatea este că şi lumea noastră s-a schimbat şi trăim în contexte unde cu tot mai mare frecvenţă se întâlnesc diferite componente ale omenirii. Aïd el-Fitr este sărbătoarea încetării postului, care marchează sfârşitul lunii Ramadan. Este o mare celebrare la sfârşitul unei perioade în care credinciosul a încercat să trăiască o experienţă de asceză, convertire, supunere faţă de Dumnezeu prin post conform principiilor din tradiţia musulmană.

Cu ce spirit se poate participa la această sărbătoare musulmană?

Sunt momente care fac circumstanţele şi situaţiile cu totul deosebite, cum poate să fie naşterea unui prunc sau moartea unui vecin. Trebuie să percepem aceste evenimente ca ocazii pentru a exprima apreciere şi fiind credincioşi pentru a face gesturi de prietenie, participând la mesele lor sau vizitând familiile. Inspiraţi de papa Francisc, şi noi putem colabora la răspândirea acestei culturi a dialogului prin gesturi de deschidere, de respect şi de recunoştinţă.

Din păcate, nu este aşa.

Dacă privim dintr-o altă latură, putem găsi persoane care sunt mai rezistente şi văd această prezenţă şi aceste celebrări ca o luare a teritoriului. Din păcate, este vorba despre o atitudine negativă, semn al fricii mari care există astăzi faţă de celălalt, neîncrederea şi teama mare pe care ni le provoacă cel diferit. N-ar trebui să fie aşa, pentru că societăţile noastre trebuie să fie construite în diversitate, păstrând identitatea noastră. Toţi suntem cetăţeni - deşi credincioşi din diferite tradiţii religioase - chemaţi să construim societatea pe binele comun, coeziunea socială pornind de la diferenţă, respectarea legilor locului. Graţie cetăţeniei comune ne identificăm ca popor, ca naţiune.

Ce antidot permite astăzi să se învingă aceste sentimente de frică şi neîncredere?

Cultura duioşiei despre care vorbeşte papa Francisc. Cere curajul de a merge în întâmpinarea celuilalt, a celui care este diferit de mine, a celui care este credincios însă crezul său este diferit de al meu. Cere şi angajarea de a construi împreună societatea în spiritul prieteniei şi mai ales al fraternităţii universale. Umanitatea noastră strigă, lumea noastră este rănită de războaie, diviziuni, temeri şi populisme. Papa Francisc la Abu Dhabi, împreună cu marele imam de al-Azhar au indicat trei mari valori, trei pilaştri pe care să se construiască viitorul nostru, unicul posibil: fraternitatea, pacea şi convieţuirea.

La Abu Dhabi a fost semnat un document foarte important. Ce rămâne astăzi din acel text?

Abu Dhabi a fost un mare eveniment care nu trebuie să fie legat nici de timpul nici de persoanele nici de locurile care l-au generat. Este un mesaj universal, deschis la toate grupurile şi tradiţiile religioase răspândite în lume. Toţi sunt invitaţi să promoveze acest spirit de colaborare şi să construiască o lume mai bună aşa de dorită şi din păcate percepută astăzi aşa de îndepărtată. Un text care trebuie să devină obiect de studiu şi de reflecţie pentru că ne ajută să învingem rezistenţele, dificultăţile, problemele şi să găsim acel echilibru respectuos care din diversitate recreează acea armonie şi acea unitate care ne permit să fim şi să ne simţim cu toţii fraţi şi surori în umanitate.

(După agenţia SIR, 5 iunie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 242.