Un stagiu de formare diferit. Exerciţii spirituale la Paşcani pentru cercetaşii din Pildeşti, Sagna şi Prăjeşti

Fiecare dintre noi caută fericirea. Unii o recunosc deschis, alţii par a ascunde acest lucru. Dar este sigur că toţi aspirăm în inima noastră la o stare de bine, de împlinire, de pace şi bucurie. Lumea din jurul nostru pare plină de fericire: prieteni mulţi, activităţi interesante, filme, cărţi... Şi oare de ce uneori nu ne simţim fericiţi? Pentru a afla acest răspuns şi cu dorinţa de a ne regăsi pe noi înşine, regăsindu-l pe Dumnezeu, noi, cercetaşii centrelor locale: "Adormirea Maicii Domnului" Pildeşti, "Înălţarea Domnului" Sagna şi Prăjeşti am participat la exerciţii spirituale, în perioada 25-28 aprilie 2019.

Cu rucsacul în spate, voia bună şi zâmbetele pe chipuri, bucuria şi speranţa în inimi, am ajuns, joi, 25 aprilie, la mănăstirea Cavanis din Paşcani. Aici am încercat să trăim un timp de har, în care să ne deschidem inimile şi să medităm la diferite aspecte ale vieţii noastre. Bineînţeles, am avut nevoie şi de o persoană care să ne călăuzească momentele spirituale prin îndemnuri, sfaturi, teme de gândit, întrebări pe care să le primim la fiecare meditaţie. Tocmai de aceea, îndrumătorul nostru spiritual a fost pr. Petru Sebastian Tamaş, care a reuşit prin cuvintele sale să aşeze în sufletul nostru acele ancore de care avem nevoie pentru a ne regăsi, pentru a prinde curaj, pentru a ne opri în călătoria noastră mereu la Dumnezeu.

Meditaţiile noastre au avut ca punct de plecare fericirea noastră care de cele mai multe ori pare a fi confundată cu veselia noastră, fericirea în comparaţie cu veselia fiind aceea care ne umple inima. Înţelegând că atunci când Dumnezeu l-a creat pe om a sădit în el setea de a fi fericit şi că fericirea este relativă deoarece noi suntem cei care decidem standardele, am ajuns la concluzia că avem dreptul să vorbim despre fericire doar raportată la scop. De asemenea, am clarificat că fericirea nu vine din a avea, ci mai degrabă din a fi şi că lucrurile esenţiale ale vieţii sunt gratuite, precum relaţia noastră cu Dumnezeu care naşte adevărata fericire.

Pornind de la fericirile evanghelice, ne-am dat seama că în sfânta Euharistie se află toată iubirea lui Dumnezeu şi că a fi drept este echivalent cu a face voinţa lui Dumnezeu. Totodată, am realizat că fericirea înseamnă sfinţenie, un exemplu în acest sens fiind însuşi Isus Cristos care nu şi-a plâns propria suferinţă, ci suferinţa celorlalţi şi totuşi a fost fericit. Asemeni lui, doar un om cu adevărat fericit poate să îi facă pe ceilalţi fericiţi. Din celelalte fericiri am constatat că pacea în lume porneşte din inima noastră şi că este un rod al iubirii: pacea adevărată provine din faptul că suntem capabili să-l vedem pe celălalt cu ochii lui Dumnezeu, iar locul de unde porneşte pacea este cel mai tainic loc al unei persoane, unde se fac marile alegeri şi totodată izvorul sentimentelor. Într-o inimă curată nu se amestecă bunătatea cu răutatea. A avea o inimă curată înseamnă puterea de a vedea binele pe care alţii îl fac, de a vedea totul prin oglinda lui Dumnezeu, capacitatea de a risca totul, fără nici un fel de limită şi de a rămâne neclintit în faţa brutalităţii.

Cursul meditaţiilor noastre ne-a condus apoi către iubire, la care este chemat fiecare om, în trăirea vieţii sale. Astfel, am descoperit că iubirea vine din interiorul nostru şi ea nu se termină niciodată acolo, ci la roadele pe care le dăruieşte şi la care putem contribui prin participarea activă la iubirea lui Dumnezeu. După aceea, am ajuns la regăsirea noastră proprie, care de multe ori pare imposibilă. Astfel, toate meditaţiile la care am participat au avut scopul de a ne conduce către noi înşine, către examinarea propriei noastre vieţi şi conştiinţe, către redescoperirea curajului de a porni în lume cu visurile şi speranţele noastre.

Pentru a înţelege mai bine mesajul, după fiecare meditaţie, am petrecut un timp personal, pentru a regăsi, în tăcere, răspunsurile pe care le căutăm. Apoi, a avut loc discuţiile în grupuri mici, unde fiecare a împărtăşit cu cei de lângă el propriile idei, experienţe şi momente trăite, ca în final, adunându-ne în grupul mare, să punem în comun concluziile la care am ajuns. În fiecare zi am simţit prezenţa lui Isus, ascuns în preasfântul sacrament, participând la sfintele Liturghii, animate de cântecele şi bucuria noastră.

Din programul nostru nu au lipsit nici drumeţiile, fiecare patrulă primind provocări în oraş, rolul acestora fiind acela de a interacţiona cu un număr cât mai mare de oameni şi a trage o concluzie cu privire la fericirea acestora din viaţa de zi cu zi. De asemenea, datorită vremii frumoase am reuşit să ne desfăşurăm o parte din activităţi în natură, fiind în contact cu armonia de culori şi sunete a creaţiei lui Dumnezeu. Un alt moment special a fost vineri seara, în ajunul Duminicii Luminate, când, având câte o lumânare în mână, am parcurs Calea Luminii, descoperindu-l pe Isus cel Înviat. Duminică seara a avut loc o adoraţie pentru pace la care fiecare participant s-a implicat activ, închinând câte o rugăciune pentru pacea în lume. În cadrul acesteia, fiecare dintre noi ne-am interiorizat mult mai mult, găsindu-ne liniştea interioară. Între momentele centrale, şi-au făcut loc şi momentele de animaţie, pe care le-am petrecut prin jocuri, care ne-au unit şi ne-au apropiat, fiind şi o provocare la care am răspuns cu multă creativitate şi bucurie. Astfel, am reuşit să petrecem un timp frumos împreună, să ne cunoaştem unii pe alţii, să formăm un grup unit şi să dezvoltăm relaţiile dintre noi. De asemenea dorim să mulţumim gazdei noastre, pr. Antonio Elcio, superiorul mănăstirii Cavanis, şi doamnei bucătărese, care ne-au asigurat condiţiile necesare pentru desfăşurarea acestui timp de har. Cu siguranţă toate obiectivele au fost atinse, dovadă fiind o mărturie a unei cercetaşe prezente:

"M-am simţit foarte bine zilele acestea; m-am liniştit, am cunoscut oameni noi, am întărit prietenii, am reuşit să încep să mă cunosc mai bine. Meditaţiile au fost rodnice, cel puţin pentru mine, mi-au plăcut foarte mult şi sper să nu uit de ele pentru a mă ajuta şi pe viitor. Am venit pentru prima dată aici şi m-am bucurat foarte mult, chiar vreau să mai vin! Mulţumesc pentru efortul depus şi pentru fericirea împărtăşită!" - Silvia Comoraşu (C.L. Prăjeşti)

Diana Mîrţ

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 25-28 aprilie: Un stagiu de formare diferit. Exerciţii spirituale la Paşcani pentru cercetaşii din Pildeşti, Sagna şi Prăjeşti

lecturi: 785.