Omilia papei în Sărbătoarea Botezului Domnului 2019

Duminică, 13 ianuarie 2019, sărbătoarea Botezului Domnului, Sfântul Părinte Francisc a prezidat în Capela Sixtină sfânta Liturghie în cursul căreia a administrat sacramentul Botezului pentru 27 de nou-născuţi, 12 băieţi şi 15 fetiţe. După citirea evangheliei, papa a rostit liber omilia a cărei transcriere o prezentăm în continuare.

La începutul ceremoniei v-a fost pusă întrebarea: "Ce anume cereţi pentru copiii voştri?" Şi voi toţi aţi spus: "Credinţa". Voi cereţi Bisericii credinţa pentru copiii voştri şi astăzi ei îl vor primi pe Duhul Sfânt şi darul credinţei fiecare în propria inimă, în propriul suflet. Însă această credinţa trebuie după aceea să se dezvolte, trebuie să crească. Da, cineva îmi poate spune: "Da, da, trebuie s-o studiez...". Da, când vor merge la catehism vor studia bine credinţa, vor învăţa cateheza. Însă mai înainte de a fi studiată, credinţa trebuie transmisă, şi aceasta este o lucrare care vă revine vouă. Este o misiune pe care voi o primiţi astăzi: a transmite credinţa, transmiterea credinţei. Şi asta se face acasă. Deoarece credinţa întotdeauna trebuie transmisă "în dialect": dialectul familiei, dialectul casei, în climatul casei.

Aceasta este misiunea voastră: a transmite credinţa cu exemplul, cu cuvintele, învăţându-i să facă semnul Crucii. Acest lucru este important. Vedeţi, există copii care nu ştiu să-şi facă semnul Crucii. "Fă semnul Crucii": şi fac un lucru aşa încât nu se înţelege ce este. Primul lucru, învăţaţi-i asta.

Dar important este a transmite credinţa cu viaţa voastră de credinţă: să vadă iubirea soţilor, să vadă pacea casei, să vadă că Isus este acolo. Şi îmi permit un sfat - scuzaţi-mă, dar eu vă sfătuiesc asta -: nu vă certaţi niciodată în faţa copiilor, niciodată. Este normal ca soţii să se certe, este normal. Ar fi straniu contrariul. Faceţi asta, dar ei să nu audă, ei să nu vadă. Voi nu ştiţi angoasa pe care o primeşte un copil când îi vede pe părinţi certându-se. Acesta, îmi permit, este un sfat care vă va ajuta să transmiteţi credinţa. Este urât să vă certaţi? Nu întotdeauna, dar este normal, este normal. Însă copiii să nu vadă, să nu audă, pentru angoasă.

Şi acum vom continua ceremonia Botezului, dar să aveţi asta în minte: misiunea voastră este să le transmiteţi credinţa. A o transmite acasă, pentru că acolo se învaţă credinţa; după aceea se studiază la cateheză, dar acasă [se primeşte] credinţa.

Şi înainte de a continua, aş vrea să vă spun un alt lucru: voi ştiţi că astăzi copiii se simt într-un mediu care este straniu: un pic prea cald, sunt acoperiţi... Şi simt aerul zăpuşitor... Apoi plâng pentru că le este foame, le este foame. Şi un al treilea motiv al plânsului este "plânsul preventiv". Un lucru straniu: nu ştiu ce se va întâmpla şi se gândesc: "Eu plâng mai întâi, apoi vom vedea...". Este o apărare. Vă spun: să fie comozi. Fiţi atenţi să nu-i acoperiţi prea mult. Şi dacă plâng pentru că le este foame, alăptaţi-i. Mamelor le spun: Alăptaţi-i pe copii, liniştite, Domnul vrea asta. Pentru că, unde se află pericolul? Doar au şi ei o vocaţie polifonică: începe să plângă unul, şi celălalt face contrapunct, şi apoi celălalt, şi la sfârşit este un cor de plâns!

Şi astfel mergem înainte cu această ceremonie, în pace, având conştiinţa că vă revine vouă transmiterea credinţei.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 416.