Eroii din Primul Război Mondial (XCIX): Roman

Roman "Sf. Tereza"

În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
 

Prezenţa catolicilor la Roman este atestată istoric încă din secolul al XVI-lea. La 20 august 1571 Gheorghe Vasari, secretarul episcopului din Cameniţa, scria nunţiului din Polonia despre convertirea de la husitism a celor 2.000 de persoane din Huşi, Roman şi din cinci sate din jurul Romanului.

La 2 februarie 1589, printr-un decret al domnitorului Petru Şchiopu, bisericile din Roman, Piatra şi din satele catolice din împrejurimi au fost luate înapoi de la protestanţi şi redate catolicilor.

Despre un "oraş frumos care se cheamă Roman" aminteşte şi călugărul minorit observant Andrei Bogoslavich, în raportul său din anul 1623. La acea dată aici erau 72 de familii catolice care avea o biserică închinată sfântului apostol Petru.

Timpurile grele care au urmat au făcut ca acest număr de familii catolice să scadă treptat. În 1670 la Roman mai erau doar două case de catolici, cum notează misionarul Giovanni Battista del Monte. Liturghia era celebrată în bisericuţa de lemn din Roman, care avea odăjdii bune, potire şi cruce de argint, procurate de către preotul misionar din Săbăoani.

Către 1846 episcopul Paul Sardi se preocupă pentru construirea în Roman a unei noi biserici. În acest scop, în vara acelui an cumpără în centrul oraşului, o casă cu grădină şi curte. El intenţiona ca în jurul bisericii să amenajeze şi un loc pentru cimitir. În acel moment, în oraş erau 80 de familii catolice.

Episcopul Antonio De Stefano va continua şi el să strângă fonduri pentru construirea unui lăcaş de cult pentru comunitatea din Roman. Eforturi deosebite în acest sens a depus şi parohul din Săbăoani, Leopold Rossi, care a preluat şi extins activitatea de strângere a celor necesare construirii unei biserici în oraş.

În anul 1904 Episcopia de Iaşi lansează un apel către toţi credincioşii de pe valea Siretului de a contribui la ridicarea unei biserici în Roman. Începută abia după terminarea Primului Război Mondial, construcţia se va termina în anul 1942, cu o deosebită contribuţie financiară din partea catolicilor de la fabrica de zahăr şi de la căile ferate.

Romanul a devenit centru parohial în anul 1950, prin dezmembrare de Parohia Tămăşeni. La această dată în oraş erau circa 400 de familii, din care majoritatea erau angajaţii fabricii de zahăr printre care şi directorul fabricii, olandezul Wanlen. În anii care au urmat, comunitatea s-a mărit datorită numărului mare de catolici din satele din împrejurimi care aveau serviciul la Roman¹.

În cimitirul oraşului, care se află pe str. Mihai Viteazul, se găseşte un complex memorial ridicat în cinstea eroilor din Primul Război Mondial. La construirea sa au participat atât oficialităţile locale, cât şi urmaşii eroilor. Monumentul este impunător, fiind alcătuit din următoarele elemente: un portal aşezat pe un postament masiv de piatră (12x8 m) în patru trepte, pe care se înalţă şase coloane masive din beton de formă dreptunghiulară, cu înălţimea de 6 m. Aceste şase coloane sunt legate între ele printr-o cupolă din beton care evidenţiază mai bine mormântul comun din centrul complexului. Între coloanele din mijloc, pe un suport din beton mozaicat, se înalţă o cruce cu trei braţe, ce au înfăţişarea unui ostaş cu braţele întinse lateral. Pe suport se află o placă de marmură albă, pe care se poate citi inscripţia: "Viteji ce aţi căzut pentru ţară, ostaşi ai credinţei, soldaţi, să vă fie ţărâna uşoară, oriunde în mormânt voi staţi". Pe frontispiciul cupolei se găseşte următoarea inscripţie: "Cinste şi veşnică pomenire eroilor". Sub cupolă sunt două lampadare care luminează placa de marmură pe care se poate citi inscripţia: "Aici odihnesc osemintele a 5.147 de eroi".

Pr. Fabian Doboş

Note

¹ www.ercis.ro [accesat pe 24.10.2018].

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (XCIX): Roman

* * *

PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor

* * *

Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.
 

lecturi: 22.