Patriarhii catolici din Orient: "Ţările noastre sacrificate pentru interese străine"

De Paolo Petrini

"Omenirea şi popoarele din regiuni au fost sacrificate, şi încă mai sunt sacrificate, în favoarea intereselor străine". "Repetăm tuturor, mai ales politicienilor, că ajutorul cel mai bun de dat credincioşilor noştri este acela de a le permite să rămână în casa lor, în ţările lor, să nu se provoace dezordini politice şi diferitele forme de violenţă care-i constrâng să emigreze". Un apel viguros cel conţinut în scrisoarea pastorală a Consiliului Patriarhilor Catolici din Orient (CPCO), publicată la 20 mai şi elaborată în timpul reuniunii din 9-11 august 2017 la Beirut, în Liban.

Documentul, intitulat "Creştinii din Orient astăzi, temeri şi speranţe", a fost relansat ieri de situl oficial al Patriarhiei latine de Ierusalim. În el cei şapte conducători ai Bisericilor orientale catolice analizează schimbările dramatice şi violenţele care i-au implicat pe creştini şi pe musulmani în bună parte din ţările arabe, determinându-i pe mulţi să-şi părăsească propriile case. "Ţările noastre - se citeşte - sunt în drum spre o stabilitate încă nerealizată. Din exterior şi din interior ne-au fost impuse războaie. Şi viitorul nostru rămâne necunoscut. Continuăm să suferim datorită sărăciei, corupţiei, limitării libertăţilor, confesionalismului şi războaielor. Toate acestea ar fi trebuit să fie deja depăşite. Răul şi corupţia trebuie să înceteze".

Îndeosebi, semnatarii arată cu degetul împotriva Occidentului, vorbind despre o adevărată "politică de distrugere în Orientul Mijlociu, condusă de Occident". "Aproape toate ţările noastre au trecut printr-o fază de distrugere datorată forţelor interne, dar susţinute sau planificate şi de forţe externe", se citeşte, "în Occident există popoare bune şi prietene, civilizaţii antice dar există şi responsabili politici care iau decizii, care se referă la Orientul Mijlociu şi la toate ţările, bazate pe interesele lor economice şi strategice pe cheltuiala intereselor ţărilor noastre".

Asta, afirmă patriarhii, "a început cu distrugerea Irakului şi apoi a Siriei şi cu slăbirea Egiptului. Iordania şi Libanul trăiesc sub o ameninţare permanentă. S-au creat conflicte sau alianţe în Yemen, în Bahrein, în Arabia Saudită şi în ţările din Golf. Şi se pregăteşte un război împotriva Iranului. Iată realitatea în care trăim actualmente". Consecinţele directe sunt moartea şi emigraţia forţată "a milioane de persoane din ţările noastre, inclusiv creştinii", fără a uita "terorismul care s-a stabilit în ţările noastre, înainte de a se îndrepta împotriva aceluiaşi Occident care l-a născut".

"Terorismul - scriu capii Bisericilor orientale - s-a născut pentru că aceia care fac politica în Occident au recurs la el ca instrument eficace pentru a schimba faţa Orientului. Cu aliaţii lor, în regiune, au creat Statul islamic, cu material uman local, exploatând extremismul religios existent şi o înţelegere deformată a religiei. Cu alte cuvinte au lovit persoanele prin propria lor religie. Cu ISIS terorismul religios a ajuns la limitele extreme ale cruzimii şi inumanităţii".

Nu lipseşte în scrisoarea pastorală un apel adresat guvernanţilor de a nu căuta "propriul interes personal" ci de "a asculta glasul săracilor". Un bun guvernant este cel care dezrădăcinează sărăcia" care "este un semn al neîngrijirii sau al incapacităţii autorităţii", evidenţiază patriarhii. Amintesc apoi vocaţia oricărui guvern: "o slujire adusă comunităţii" care "cere un efort pentru a îmbunătăţi condiţiile sale de viaţă. Scopul său este acela de a asigura fiecărui cetăţean o viaţă demnă şi liberă, a nivel fie material, fie spiritual, fie pe planul libertăţilor". "Suntem în măsură să obţinem toate acestea. Dar suntem încă foarte departe".

Această atitudine implică şi religia: "Tot Orientul, creştin sau musulman sau druz, este religios. Religia este prezentă, dar adesea Dumnezeu nu este prezent. Suntem religioşi, mergem la biserică sau la moschee, dar îl neglijăm pe sărac care este creatură şi fiu al lui Dumnezeu", remarcă liderii religioşi. "Pomenile sunt desigur frecvente. Unii construiesc şi o biserică sau o moschee. Ţările noastre şi societăţile noastre, unde există multe bogăţii şi mulţi săraci în acelaşi timp, au nevoie de mai mult decât acestea. Nu au nevoie numai de pomeni, ci de dreptate socială, de o economie dreaptă care să asigure demnitatea umană fiecăruia. Au nevoie de sisteme şi de planuri economice în măsură să distribuie şi să organizeze bogăţiile naţiunii, precum şi de indivizi, pentru ca niciun locuitor să nu rămână în nevoie".

În sfârşit, documentul se încheie cu o promisiune: "Astăzi multe persoane pariază pe dispariţia noastră sau pe diminuarea drastică a prezenţei noastre în Orientul Mijlociu - se citeşte -. În virtutea credinţei noastre, proclamăm că creştinii vor rămâne în Orientul Mijlociu ca să vestească Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos şi să mărturisească învierea sa glorioasă. Chiar dacă va trebui să rămânem puţini ca «sarea, lumina şi drojdia»".

(După Vatican Insider, 4 august 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 23.