Populaţia: în Europa tot mai puţine naşteri. Şi o nouă "cortină de fier" desparte nordul şi sudul continentului

de Gianni Borsa

Populaţia europeană creşte, chiar dacă decesele depăşesc naşterile; creşterea migratoare evită o excesivă îmbătrânire a UE. Şi se confirmă oprirea naşterilor, cu Italia codaşă. Eurostat, institutul statistic al Comisiei Europene, prezintă datele demografice ale celor 28 de ţări aderente la Uniune la 1 ianuarie 2018, confirmând unele tendinţe cunoscute şi arătând altele care nu întotdeauna au fost luate în considerare. Între acestea, o Europa divizată clar în două tocmai în raport cu natalitatea: naţiunile din nord arată cote pozitive, adesea în creştere; ţările mediteraneene sunt toate în criză-bebeluşi.

Mai mulţi morţi decât născuţi. Numerele vorbesc de la sine. "La 1 ianuarie 2018, populaţia Uniunii Europene era estimată la 512,6 milioane de rezidenţi, faţă de 511,5 din anul precedent", se citeşte în raportul Eurostat difuzat la Bruxelles. "În cursul anului 2017 au fost înregistrate mai multe decese faţă de naşteri": 5,3 milioane morţii, 5,1 nou-născuţii. "Asta înseamnă că variaţia naturală a populaţiei UE este negativă. Variaţia demografică având diferenţă pozitivă (+1,1 milioane de locuitori suplimentari) este datorată deci creşterii migratoare". Dincolo de orice polemică în jurul migraţiilor, este vorba despre o realitate care nu trebuie neglijată.

Unii urcă şi unii coboară. Ţara cea mai populată rămâne, desigur, Germania, cu 82,9 milioane de locuitori (peste 16% din totalul populaţiei UE), urmată de Franţa (67,2), Regatul Unit (66,2), Italia (60,5), Spania (46,7), Polonia (38,0). Malta, Luxemburg şi Cipru - cu mai puţin de un milion de locuitori - sunt statele cele mai mici din punct de vedere demografic. Însă Malta înregistrează o "stranie" creştere a populaţiei: +32,9 la o mie de locuitori în cursul anului 2017 (recent a fost o polemică puternică cu privire la acordarea cetăţeniei în insulă). Cresc şi Luxemburg, Suedia, Irlanda. La capătul opus pierd populaţie ţări cu puţine naşteri şi mai ales cu creştere migratoare nulă sau negativă (cu tineri şi muncitori care-şi fac bagajele îndreptându-se în alte state UE): este vorba îndeosebi de Lituania (-13,8 la o mie de locuitori), Croaţia, Letonia, Bulgaria, România. Diferenţă negativă şi pentru Italia (-1,7 la o mie, trecând de la 60.589.000 de locuitori la 60.484.000), Grecia, Letonia, Ungaria şi Portugalia.

Irlanda felix. Dar cu privire la rata de natalitate datele devin impresionante: Eurostat confirmă în acest caz tendinţe foarte cunoscute stat cu stat, şi totuşi confruntarea pe scară europeană face numerele şi mai semnificative. "În cursul anului 2017 au fost înregistrate 5,1 milioane de naşteri în Uniunea Europeană, adică 90.000 mai puţine decât anul precedent". Printre statele membre ratele de natalitate cele mai ridicate au fost - se mai citeşte în raportul statistic - în Irlanda (12,9 la o mie de rezidenţi). Insula verde este urmată la scurtă distanţă de Suedia, Regatul Unit, Franţa, Danemarca, Luxemburg. "Ratele de natalitate cele mai scăzute au fost în schimb în ţările din Europa de sud: Italia (7,6 naşteri la o mie de locuitori), Grecia, Portugalia, Spania, Croaţia". O nouă "cortină de fier" - care nu mai este între est şi vest, ci între nord şi sud - desparte în două continentul.

(După agenţia SIR, 11 iulie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 21.