La Editura "Sapientia" au apărut recent cărţile: Episcopul Anton Durcovici (1888-1951), martor al lui Cristos. Mărturia până la martiriu în timpul comunismului din România, de pr. Isidor Iacovici, Centenar. Dieceza de Iaşi În vremea Marii Uniri. Album foto (1916-1918), de pr. Ştefan Lupu, şi Pro memoria. Dieceza Romano-Catolică de Iaşi În anii Primului Război Mondial, de Dănuţ Doboş. Cele trei cărţi sunt prefaţate de PS Petru Gherghel, prefeţe pe care le redăm în continuare.

*

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Episcopul Anton Durcovici (1888-1951), martor al lui Cristos. Mărturia până la martiriu În timpul comunismului din România, scrisă de pr. dr. Isidor Iacovici. Cartea apare În colecţia „Disertaţii doctorale”, În formatul 17x24, are 344 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 30 lei.

Lucrarea de faţă este rodul muncii depuse de pr. dr. Isidor Iacovici pe parcursul mai multor ani de studiu la Roma şi constituie o dizertaţie doctorală În care autorul a analizat profilul spiritual al vrednicului nostru păstor, episcopul Anton Durcovici, chemat să slujească şi să se jertfească pentru noi, catolicii din România.

În Vechiul Testament, Între diferitele jertfe pe care Domnul le-a prescris poporului ales să i le aducă, se află şi „arderea de tot”, „mireasmă plăcută Înaintea Domnului” (cf. Lev 1,1-17). Parcurgând cu viu interes informaţiile prezentate În acest studiu despre viaţa, opera şi moartea fericitului Anton, putem să Înţelegem mai bine sacrificiul pe care el l-a adus Domnului pentru poporul ce i-a fost Încredinţat spre păstorire.

Drumul vieţii fericitului Anton Durcovici a Început la Bad Deutsch Altenburg, a continuat la Iaşi, unde a venit Împreună cu mama sa, Maria, şi cu fratele său, Francisc, apoi s-a mutat la Bucureşti şi Roma, unde a primit marea demnitate de preot, după care a revenit la Bucureşti pentru a lucra În şcolile arhidiecezei şi, În cele din urmă, a ajuns din nou la Iaşi, ca episcop. Acest drum l-a făcut să Înţeleagă că trebuie să se ofere, să se jertfească zilnic, ca o „mireasmă plăcută Înaintea lui Dumnezeu”, răspândind În jur parfumul şi lumina iubirii lui Dumnezeu.

Bucurându-se de o atmosferă familială În şcolile prin care a trecut, odată ajuns preot, slujitor al altarului, a răspândit În jur bucuria unui suflet În care nu mai era loc decât pentru Dumnezeu, pentru alumni şi pentru poporul creştin, tuturor oferindu-le cu generozitate din Înţelepciunea sa şi jertfindu-se pentru cei Încredinţaţi grijii lui pastorale. Convingerea cu care s-a pregătit, a muncit, a studiat şi a lucrat În via Domnului şi În grădina Maicii Domnului a fost că fără sacrificiu, fără iubire, nu există adevărată demnitate, fericire şi mântuire. Doar sacrificiul, rugăciunea şi munca pot aduce pe altarul slujirii şi al iubirii roade bogate.

Ales episcop de Iaşi, a răspuns din nou cu un „Da” generos şi cu o disponibilitate totală de a aduce pe altarul lumii jertfa iubirii şi a dăruirii În rugăciune şi muncă. Timpurile tulburi care s-au abătut asupra ţării şi poporului nostru cereau o astfel de viaţă de rugăciune, de sacrificiu şi de dăruire şi el era pregătit pentru aceasta.

Ştiind la ce Îl cheamă Dumnezeu, deseori se retrăgea În faţa tabernacolului, În care Îl vedea pe Isus, cel care s-a jertfit pe sine pentru Întreaga omenire. La „Prizonierul din iubire” a văzut că acesta, prin viaţa şi dăruirea sa, a Îndeplinit ceea ce Domnul i-a cerut lui Moise: jertfa cea mai mare, „arderea de tot”. S-a convins că doar prin rugăciune poate rămâne statornic şi liber pentru sacrificiu, că jertfele din Vechiul Testament erau doar o proiecţie a ceea ce trebuia să se Împlinească În Mântuitorul omului, Fiul Tatălui. Isus, luminat de Duhul Sfânt, a primit de bunăvoie crucea şi moartea, ca pe o adevărată ardere de tot, iar sacrificiul său a Împăcat cerul cu pământul şi ne-a adus iertarea şi fericirea. Este exemplul bobului de grâu, care numai dacă moare poate aduce rod (cf. In 12,24).

Autorul lucrării de faţă ne ajută să descoperim sensul vieţii, operei şi jertfei fericitului Anton Durcovici. Prin credinţa sa de nezdruncinat, el a avut curajul să meargă pe urmele lui Cristos, până la sacrificiul suprem, şi, astfel, a devenit exemplu şi Încurajare pentru credincioşi În momentele grele ale prigoanei comuniste. Privind la el, Învăţăm şi noi, cei de azi, să rămânem fideli iubirii lui Cristos, care s-a ridicat victorios din mormânt şi, ca o candelă strălucitoare, luminează pe toţi oamenii.

Considerăm că această lucrare reprezintă o binecuvântată iniţiativă şi constituie un bun ajutor pentru oricine doreşte să descopere profilul spiritual al episcopului nostru, fericitul Anton. Lucrând şi ca postulator al cauzei fericitului Anton Durcovici, pr. dr. Isidor Iacovici a Îmbogăţit lucrarea sa de doctorat cu numeroase informaţii, adunate cu multă migală, despre viaţa, opera şi jertfa marelui Păstor. De aceea, ne bucurăm că acum o putem citi şi În limba română.

Un gând de preţuire pentru autor, pentru traducător şi pentru toţi cei ce vor parcurge această carte şi vor continua să aprofundeze profilul spiritual al fericitului Anton. Împreună cu el, spunem şi noi: „Fericit poporul al cărui Dumnezeu este Domnul” (Ps 143,15).

Binecuvântat să fie Dumnezeu În sfinţii săi!

PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi

*

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Centenar. Dieceza de Iaşi În vremea Marii Uniri. Album foto (1916-1918), scrisă de pr. dr. Ştefan Lupu. Cartea apare În colecţia „Istoria Bisericii”, În formatul 210x297, are 340 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţară la preţul de 123 lei.

Răsfoind paginile lucrării „Centenar. Dieceza de Iaşi În vremea Marii Uniri. Album foto (1916-1918)”, autor pr. dr. Ştefan Lupu, prima impresie este aceea că ne aflăm În faţa unui demers cultural al cărui ţel a fost restituirea documentar-fotografică a epocii Unirii de la 1918, la care a participat şi Dieceza Romano-Catolică de Iaşi.

Apreciem drept binevenită ideea autorului şi a membrilor Departamentului de Cercetare Istorică „Fericitul Anton Durcovici” de a valorifica, În acest mod, patrimoniul nostru istoric, concretizat În acest caz prin publicarea, pentru prima dată În mod unitar, a tezaurului fotografic al Diecezei, care datează chiar din anul Unirii – 1918.

Aflăm din introducerea lucrării faptul că aceste fotografii au fost realizate În vara anului 1918, la iniţiativa conducerii Episcopiei de Iaşi, În perioada de pace atât de mult aşteptată de toţi românii, după anii grei ai războiului.

Se spune că o fotografie valorează cât o mie de cuvinte şi că fotografiile te pot ajuta să descoperi mai uşor fapte, oameni şi evenimente din trecutul Îndepărtat. O imagine de pe o fotografie materială se transformă Într-o Înregistrare intelectuală ce Îi dă celui care o priveşte posibilitatea Întoarcerii În timp pentru a cunoaşte şi descoperi adevăruri trecute, adevăruri ce devin actuale. Este şi cazul acestei interesante lucrări, care poate fi asemuită cu un muzeu de istorie, dar şi cu un memorial al faptelor istorice şi creştine petrecute În satele şi comunităţile catolice din Moldova de acum o sută de ani.

„Albumul foto (1916-1918)”, pe care ni-l pune la dispoziţie pr. dr. Ştefan Lupu, va păstra În memoria colectivă imaginile lăcaşurilor de cult ale Diecezei de Iaşi din vremea Unirii de la 1918, dar şi chipurile celor care, preoţi şi credincioşi deopotrivă, au avut privilegiul de a fi contemporani cu marele act istoric de la Începutul secolului al XX-lea şi care au participat, ei Înşişi, la evenimentul Întregirii Ţării.

Parcurgând paginile acestui volum, vom descoperi fapte şi realităţi trăite din plin de păstorii acestor credincioşi, realităţi spirituale, dar şi trăiri cetăţeneşti, toate destinate cinstirii Înaintaşilor noştri care ne-au lăsat un adevărat tezaur de valori sufleteşti, dăltuit cu multă iubire spre slava Dumnezeului istoriei şi cinstirea poporului credincios al comunităţilor catolice din binecuvântata regiune a Moldovei şi Bucovinei.

Lucrarea „Centenar. Dieceza de Iaşi. Album foto (1916-1918)” trebuie evidenţiată ca o contribuţie istoriografică valoroasă şi necesară, o sursă documentară pentru toţi cercetătorii istoriei Bisericii noastre locale.

Implor de la Domnul istoriei, prin mijlocirea Maicii Domnului, ocrotitoarea României, şi a fericiţilor noştri martiri şi mărturisitori, binecuvântare generoasă pentru autorul acestei lucrări, ca şi asupra tuturor celor care o vor parcurge şi o vor folosi la aprofundarea cunoaşterii vieţii credincioşilor catolici din dieceza noastră. Cinste tuturor celor ce au crezut şi cred În Dumnezeul părinţilor noştri şi şi-au oferit toată slujirea lor pentru binele ţării noastre la acest mare eveniment.

PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi

*

La Editura „Sapientia” a apărut recent cartea Pro memoria. Dieceza Romano-Catolică de Iaşi În anii Primului Război Mondial, scrisă de dr. Dănuţ Doboş. Cartea apare În colecţia „Istoria Bisericii”, În formatul 17x24, are 188 pagini şi poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum şi de la celelalte librării catolice din ţara la preţul de 80,5 lei.

Departamentul de Cercetare Istorică „Fericitul Anton Durcovici” al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, Împreună cu Editura „Sapientia”, ne oferă o plăcută surpriză o dată cu publicarea mult aşteptatei istorii a Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi În anii Primului Război Mondial.

Lucrarea, intitulată „Pro memoria. Dieceza Romano-Catolică de Iaşi În anii Primului Război Mondial”, a domnului dr. Dănuţ Doboş, ne ajută să Înţelegem mai bine faptele istorice petrecute acum o sută de ani, felul În care Biserica noastră locală s-a racordat la realităţile istorice unice pe care România le-a trăit atunci, faptele de vitejie şi sacrificiul soldaţilor catolici care au răspuns cu entuziasm chemării Patriei, activitatea meritorie a păstorului Diecezei din acea perioadă, administratorul apostolic Ulderico Cipolloni, şi a tuturor preoţilor, precum şi mobilizarea exemplară a zecilor de mii de credincioşi catolici pentru „efortul de război”.

Suntem bucuroşi să constatăm faptul că preoţii şi credincioşii catolici din „generaţia anului 1918” au fost un exemplu de acţiune, eroism şi devotament faţă de Patrie, acasă, pe front şi În desfăşurarea actelor istorice ale Unirii şi Întregirii neamului românesc. Prin aceste fapte ale Înaintaşilor noştri, recunoscute atunci de mai-marii conducători ai Ţării, catolicii din Moldova au scris una dintre cele mai frumoase pagini ale istoriei lor, câştigându-şi, totodată, şi pentru totdeauna un loc demn şi respectat În istoria noastră naţională şi În viaţa Ţării.

Lucrarea conţine şi câteva capitole pline de dramatism, care ilustrează cele afirmate mai sus, subliniind lupta pe care generaţia de la 1918 a trebuit să o poarte pentru a-i fi recunoscute drepturile şi libertăţile În cadrul Statului Român, precum şi dreptul poporului nostru credincios la identitatea sa românească.

Ultimul capitol al lucrării este dedicat eroilor catolici care acum o sută de ani şi-au jertfit viaţa pentru apărarea pământului strămoşesc, eroi pe care timp de un secol generaţiile ce i-au succedat i-au cinstit aşa cum se cuvine, inclusiv prin ridicarea de monumente comemorative, primele din ţară, după cum aflăm din această lucrare.

Centenarul Unirii de la 1918 este pentru toţi un bun prilej de a rememora sacrificiul eroilor şi făuritorilor Statului Român reÎntregit, dar şi de a medita la ceea ce ne leagă de acele vremuri eroice şi a Înţelege ce se Întâmplă cu societatea noastră astăzi şi cum valorificăm noi marile idei şi marile valori ale epocii Unirii.

În acest fericit an al Centenarului, să nu procedăm la nişte acţiuni comemorative formale, ci să ne Însuşim cu adevărat cât mai mult din patrimoniul lăsat nouă moştenire de Înaintaşii noştri, cei care au fost părtaşi la actul istoric al Unirii de la 1918. Exemplul lor de dăruire şi iubire faţă de Ţară şi popor ne obligă nu numai la o adâncă preţuire, ci să ne Însufleţească tot mai mult În Împlinirea misiunii noastre În fruntea bunilor noştri credincioşi, pentru ca Împreună cu ei să putem contribui la crearea unei condiţii umane şi creştine demne de Înaintaşii noştri În credinţă şi iubire. Trăirea şi viaţa lor ne impresionează şi ne obligă la un drum binecuvântat ce să-l lăsăm şi noi generaţiilor viitoare.

Este ştiut că după anul 1918, timp de trei decenii, România a cunoscut cea mai prosperă şi fericită perioadă din istoria sa, iar resortul acestei fericiri a fost explicat cel mai bine de fericitul Anton Durcovici, la 1 decembrie 1936, În Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti, În faţa intelectualilor catolici bucureşteni:

„În dimineaţa acestei zile, acest lăcaş sfânt În care ne aflăm a răsunat de cântarea sărbătorească a imnului Te Deum Laudamus (Pe tine, Dumnezeule, te lăudăm). A fost prinos de laudă şi mulţumire către Cel Atotputernic pentru toate darurile pământeşti pe care el le-a hărăzit ţării noastre, Între care daruri nu a fost nicidecum cel mai mic stăpânirea liniştită a Întregului teritoriu al României Mari. Dacă, aşa cum spune aşa de frumos deviza ţării Nihil sine Deo (Nimic nu este fără Dumnezeu), nici acest mare dar nu ne-a venit fără Dumnezeu… Se cade deci să-i mulţumim şi să-l lăudăm”.

Gândul exprimat de viitorul episcop de Iaşi, Anton Durcovici, cu atâta seninătate şi convingere, În Catedrala din Bucureşti, nu s-a oprit doar la acel moment, ci a continuat şi la Iaşi, În mijlocul poporului lui Dumnezeu, prin exemplul său de dăruire, de iubire faţă de cei Încredinţaţi spre păstorire, faţă de locuitorii Episcopiei de Iaşi, pe care Îi dorea fericiţi Într-o ţară liberă şi unită. Aşa se explică Încurajarea pe care o Îndrepta spre cei ce se aflau În Închisoare, către poporul credincios din Întreaga ţară şi Îndeosebi spre cei care sufereau.

Este cunoscută declaraţia lui chiar din Închisoarea din Sighetu Marmaţiei, unde suferea pentru dreptate şi libertate, oferind şi rugăciunile sale şi moartea sa ca un Îndemn la speranţă şi credinţă in triumful binelui. Vor veni zile fericite şi pentru acest popor atât de Încercat.

Fericitul Anton Durcovici ne transmite, aşadar, un mesaj foarte clar, şi anume acela că există o legătură directă Între Dumnezeu şi fericirea adevărată a ţării noastre.

Lucrarea de faţă ne face să ne Întoarcem În timp, să admirăm eroii, să le vedem exemplul şi să ne Întrebăm asupra misiunii noastre În lumea În care trăim.

Mă bucur, de aceea, să exprim bucuria mea şi a noastră autorului acestei lucrări, o lucrare cu caracter istoric din partea istoricului Dănuţ Doboş, pentru acest document evocativ al implicării comunităţii catolice din Moldova la desăvârşirea actului Marii Uniri de acum 100 de ani şi, În acelaşi timp, să implor răsplată veşnică pentru toţi eroii noştri care şi-au oferit viaţa pentru binele Întregului popor.

Tuturor celor care vor parcurge aceste pagini spre informare şi edificare, le dorim să prindă din nou curaj În iubirea lui Dumnezeu, stăpânul istoriei, şi a celor ce fac parte din poporul nostru credincios. Aşa vrem să Înălţăm spre ceruri imnul nostru de preamărire şi slavă:

Te Deum laudamus! Pe tine, Dumnezeule, te lăudăm!

În veci amintirea eroilor noştri.

PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi

* * *

Isidor Iacovici, Episcopul Anton Durcovici (1888-1951), martor al lui Cristos. Mărturia până la martiriu în timpul comunismului din România, ,Iaşi 2018, 344 p., 17x24, ISBN 978-606-578-335-5, 30 lei.

Ştefan Lupu, Centenar. Dieceza de Iaşi În vremea Marii Uniri. Album foto (1916-1918), Iaşi 2018, 340 p., 210x297, ISBN 978-606-578-332-4, 123 lei.

Dănuţ Doboş, Pro memoria. Dieceza Romano-Catolică de Iaşi În anii Primului Război Mondial, Iaşi 2018, 188 p., 17x24, ISBN 978-606-578-331-7, 80,5 lei.

* * *

Aceste materiale, în limita stocului disponibil, pot fi procurate prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):

• prin poştă: Librăria Presa Bună, Bd. Ştefan cel Mare, 26; 700064-Iaşi;
• prin fax: 0232/211527
• prin telefon: 0232/212003, interior 41: de luni până vineri, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: libraria@ercis.ro
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria; www.catholica.ro

lecturi: 34.