|
Eroii din Primul Război Mondial (XXVII): Vatra Dornei
În Primul Război Mondial au fost chemați la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iași; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localitățile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinții parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Așteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor și fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial și din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil și în Registrul decedaților); de la primărie; de la credincioșii din localitate (mai toți știu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
Vatra Dornei Catolicii din Vatra Dornei au venit după 1774 (când Bucovina a fost alipită Austriei), odată cu instalarea postului de vamă la Gura Negri și a trupelor de grăniceri de-a lungul frontierei cu Moldova și apoi odată cu dezvoltarea stațiunii balneoclimaterice din zonă. În anul 1905 a fost sfințită biserica catolică (zidită în perioada 1895-1905, pe locul unei capele vechi din 1853, mutate în cimitir), în 1909 cea greco-catolică din str. Negrești (luată de Biserica Ortodoxă) și în 1913 biserica protestantă, astăzi transformată în biserică ortodoxă. Părintele paroh Iosif Răchiteanu a găsit câteva materiale scrise de diferiți autori cu privire la Primul Război Mondial (printre acestea: Mircea Vlădică, Vatra Dornei, plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura "Napoca STAR", Cluj-Napoca, 2007), le-a adunat și le-a trimis împreună cu mai multe imagini (unele dintre fotografii sunt dintr-o carte în imagini din zonă adunate de Paul Brașcanu, care, cu generozitate, a pus la dispoziție și fotografiile originale). La 31 iulie 1914, când pe teritoriul întregii Austrii a fost declarată mobilizare generală, bărbații între 18 și 50 de ani au fost chemați sub arme și trimiși la Regimentul 41 infanterie Cernăuți; în 1915 au fost mobilizați bărbații până la 60 de ani și tinerii până sub 17 ani. Din zona Dornelor au plecat pe front în Tirol, Galiția, Muntenegru peste 1.500 de oameni din care s-au mai întors doar două treimi (990)[1]. Din Dorna și satele învecinate au participat 584 de bărbați din care au căzut în lupte 120 (în luptele cu sârbii: 27, în Galiția și Polonia: 38, pe Câmpia Padului și în Trieste: 45): 95 români, 25 aparținând minorităților naționale[2]. Ținând cont că majoritatea dintre minoritarii din acel timp erau catolici, se poate trage concluzia ca în lista celor 25 mulți sunt catolici. 1. Sublocotenent Carol Iosef Pacht 2. Stegar Iohan Samlovoschi 3. Sergent Solomon Goth 4. Sergent Iosef Zehner 5. Sergent Herman Pistiner-Eugher 6. Caporal Carol Spiegel Blatt 7. Soldat Mieczai Iaczenskhi 8. Soldat Leon Schizuk 9. Soldat Teofil Mihale 10. Soldat Eligius Pojar 11. Soldat Ludwig Sott 12. Soldat Nathan Wiegel 13. Soldat Chian Halpern 14. Soldat Sami Reisberg 15. Soldat Beniamin Reinsein 16. Soldat David Pistiner 17. Soldat Emil Bontus 18. Soldat Moses Chaier 19. Soldat Leon Kruk 20. Soldat Iohan Markievici 21. Soldat Iohan Vladcovschi 22. Soldat Franz Samorzchi 23. Soldat Abraham Berr 24. Soldat Abraham Fischer 25. Soldat Samson Fessler Un monument al eroilor, ridicat în anul 1936 de fostul primar Petru Forfotă, se află în parcul de lângă Primăria orașului. Pe un postament în trei trepte se înalță un obelisc format din trei corpuri. În vârf este un vultur cu aripile deschise în zbor. Monumentul a fost refăcut de mai multe ori. După anul 2000 a fost placat cu marmură și reînnoit. În partea de jos erau notați 124 de eroi (conform albumului de fotografii); acum sunt 122. Înainte de Revoluția din 1989, de trei ori pe an (9 mai, 23 august și 25 octombrie) printr-un ceremonial civil în fața monumentului și în cimitirul "Eroului Necunoscut" se cinstea jertfa eroilor. Sub comuniști, vulturul cu crucea în cioc a fost înlocuit. În zilele noastre, pe plăcile negre de la bază, pe cele patru laturi, pe două coloane, sunt eroii din Primul Război Mondial. Sub înscrisul: "Glorie eroilor neamului. / Eroii români din Vatra Dornei căzuți / în Primul Război Mondial (1914-1918) sunt notați pe trei laturi 89 de români, iar pe a patra latură 33 de "eroi minoritari conlocuitori / din Vatra Dornei". Sublocotenenți 1. Carol Iosef Pacht 2. Sami Reisberg 3. Stegur Leib Kliper Plutonieri majori 4. Iohan Sanborchi 5. Iosef Zehner 6. Herman Pistiner Enger 7. Beniamin Reinsein 8. David Pistiner 9. Emil Bantus Caporali 10. Carol Spiegler Blatt 11. Moses Chaler Soldați 12. Mieczlav Iazenski 13. Leon Kruk 14. Leon Skieznik 15. Iohan Markiewici 16. Teofil Mihalec 17. Iohan Vladcovschi 18. Eligius Pojar 19. Franz Samorschi 20. Ludovic Scott 21. Abraham Berr 22. Mathon Weigel 23. Abraham Fischer 24. Chaim Halpern 25. Samson Fessler 26. Abraham Gottlieb Helbering 27. Noe Iaslovitzer 28. Osias Weinberg 29. Iacob Kletter 30. Herman Peinstein 31. Mendel Grubbman 32. David Lomhan 33. Herman Protabievici Comparând cele două liste se poate constata că 24 de nume sunt comune (cu mici diferențe la nume și mari la grade), Solomon Goth apare doar în prima listă, iar 9 doar în a doua listă: Stegur Leib Kliper, Herman Pistiner Enger, Abraham Gottlieb Helbering, Noe Iaslovitzer, Osias Weinberg, Iacob Kletter, Mendel Grubbman, David Lomhan, Herman Protabievici. Deasupra, pe al doilea corp, pe o coloană, sunt notați eroii din al Doilea Război Mondial sub înscrisul: "Glorie eroilor neamului. / Eroii din Vatra Dornei / căzuți în timpul celui / de-al Doilea Război Mondial / 1941-1945". Pe al treilea corp de sub vultur este o cruce mare pe toate cele patru laturi. Cascheta de soldat, frunzele de aur, crucea - sunt ornamente care împodobesc monumentul. În cimitirul catolic din Vatra Dornei există un monument numit de localnici "Mormântul soldatului austriac". Așa cum se vedea în fotografie, textul de pe cruce este scris fără spații între cuvinte. Lipsesc litere sau nu toate cuvintele sunt scrise. Litera "S" e inscripționată invers. E interesant și "X"-ul de la numele de familie "MAXSA". Părintele Iosif Răchiteanu a transcris textul îmbunătățit: "RUHE / 19 14 / 15 / SAUFT SANFT. / IN GOTT / HIER RUHT UNSER / GELIBTER SON / UND BRUDER / MAXSA ILER / GEBOREN / 20/iv 1890 RIDTIROL / GESTORBEN 22/3 1915 / DORNA VATRA / INTAENDINSTE / FÜR SEIN / PATERLAND". Într-o traducere liberă textul spune că aici odihnește întru Domnul iubitul nostru fiu și frate Maxsa Iler, născut la 20 aprilie 1890, în Ridturol, decedat la 22 martie 1915 la Vatra Dornei, pentru patrie. În Iacobeni, filială a Parohiei Vatra Dornei, este, în cimitir, un monument care este numit de popor "La eroi", însă numele eroilor nu se cunosc. "În Iacobeni subliniază Paul Brașcanu există două locații unde au fost înhumați soldații din Primul Război Mondial. În fotografiile vechi se mai pot distinge numele unor soldați. La fel și la Cârlibaba. Pe linia Borșa-Prislop-Kirlibaba-Mestecăniș-Bîrnărel-Crucea-Broșteni-Borca-Neagra Șarului s-au dus lupte foarte grele. Aici au căzut câteva mii de soldați și, din păcate, astăzi (poate nici atunci) mulți dintre ei nu au (avut) o cruce la căpătâi. O parte dintre soldați au fost repatriați după război, mă refer la cei italieni și germani". Teatrul operațiunilor militare, la sfârșitul anului 1916 au ajuns și pe Munții Bucovinei. În trei rânduri orașul a fost ocupat de trupele rusești. În oraș au fost încartiruite trupe, au funcționat spitale militare și au fost distrugeri. Pe plăcile de marmură cu "Primarii satului, târgului și orașului Vatra Dornei de la 1650 încoace, așa cum au fost aflați în cronicile timpului", al 17-lea este notat pr. dr. Iulius Veber (1917-1918), fost paroh de Vatra Dornei în perioada 1905-1926, înmormântat în cimitirul catolic din oraș în anul 1929. Există imagini ale bisericii din Vatra Dornei din anii 1910 și 1917. În fotografia din 1917, în special la turn, se văd urmele Războiului, la fel ca în fotografia cu deținuți lucrând la calea ferată: în spate se observă biserica catolică bombardată. "Clădirea bisericii catolice a devenit ținta loviturilor de artilerie. Armatele rusești care ocupaseră vremelnic poziții pe aliniamentul Mestecăniș - Obcina Mare, și-au îndreptat atenția spre numeroase obiective militare și civile din orașul Vatra Dornei. Drept mărturie pentru posteritate, pe peretele de răsărit al clădirii bisericii se păstrează mai multe obuze înfipte în zidăria de cărămidă. Biserica catolică a rămas, de-a lungul timpului, una dintre clădirile monumentale, foarte bine întreținute, al orașului Vatra Dornei"[3]. Paul Brașcanu adaugă: "Se spune că trei obuze grele rusești nu au explodat atunci când au lovit biserica - căci dacă o făceau, o rădeau de pe fața pământului. De aceea, în amintirea acestui fapt - după război, la reparația bisericii - au fost puse în acele locuri trei tuburi de proiectil (mărturii spre neuitare), în semn de aducere aminte peste ani a celor întâmplate atunci și, poate, spre a aminti credincioșilor că Dumnezeu îngăduie încercările grele, dar nu dorește moartea păcătoșilor". Pr. Cornel Cadar Note:
* * * Mai multe imagini de la acest eveniment puteți vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (XXVII): Vatra Dornei * * * PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoștința și amintirea lor * * * Eroii din Primul Război Mondial (vor urma și alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunți, (CVII): Botoșani, (CVI): Mircești, (CV): Belcești, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporești, (CII): Gheorghe Doja (Gâșteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad și Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamț, (XCVII): Onești, (XCVI): Tămășeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Tețcani, (XCII): Iași, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac și Cireșoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmănești, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuș, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ștefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărășești, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Pașcani, (LXXIX): Comuna Pârgărești, satele Nicorești, Pârgărești, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruienești, (LXXVI): Horlești, (LXXV): Buhuși, (LXXIV): Bălușești, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca și Arbore (Parohia Solonețu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani și Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oțeleni, (LIII): Valea Seacă și Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoșești-Siret, (XLVIII): Fărcășeni, (XLVII): Huși, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorțeni - Florești, (XLIV): Moinești, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focșani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Șcheia, (XXXVII): Târgu Neamț, (XXXVI): Hălăucești, (XXXV): Pildești, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuți, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni și Berindești, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galați, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuțeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticești, (XXII): Cleja, Somușca și Valea Mică, (XXI): Ciugheș, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriș, Tamași, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri și Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjești, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa și Cuchiniș, (XI): Comănești, (X): Frumoasa, (IX): Gherăești, (VIII): Coman, (VII): Luncași, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani și Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgești, (I): Butea. lecturi: 99.
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |