Francisc către universitarii din Tokyo: religiozitatea autentică îl face pe om să crească

De Sergio Centofanti

Luni, 18 decembrie 2017, papa a dialogat în legătură-video din Vatican cu studenţii de la Universitatea Sophia din Tokyo. Institutul primise de la tineri circa o sută de întrebări de adresat lui Francisc: au fost alese 8.

Un tânăr l-a întrebat care a fost cea mai mare bucurie a sa de când a fost ales papă. Nu una singură ci a avut atâtea bucurii - a răspuns papa - "mai ales sunt foarte fericit când pot să fiu şi să vorbesc cu persoanele, în mod special cu copiii, cu bătrânii, cu bolnavii. Mă ajută mult să fiu cu persoanele. Asta mă face mai tânăr şi mă face fericit, îmi dă multă bucurie. Acestea sunt cele mai mari bucurii".

Răspunzând la a doua întrebare, referitoare la o instruire care tinde să construiască o societate competitivă, papa a spus că se riscă să se râvnească numai la a face carieră: "Educaţia în loc să te facă să creşti te face să te micşorezi, este în slujba meritocraţiei. Meritul este foarte important, dar când voi puneţi în centru a toate meritul este deja o societate meritocratică, în care pentru a reuşi uneori se ajunge la lucruri foarte urâte". "Educaţia care nu priveşte la slujirea altora este o educaţie care merge spre faliment. Este o educaţie involutivă, care priveşte la ea însăşi, şi acest lucru este periculos. Motoul universităţii tale este «O educaţie pentru alţii», o universitate pentru alţii, o universitatea de slujire. Şi aceasta este o mare bogăţie".

Care sunt cele mai mari preocupări şi speranţe ale papei pentru tinerii de astăzi? Aceasta este a treia întrebare. Sunt preocupat că pierd rădăcinile, amintirea, a spus Francisc: "Rădăcinile culturale, rădăcinile istorice, rădăcinile familiale, rădăcinile umane: tinerii fără rădăcini" nu au capacitatea de a se dezvolta. "Calea cea mai potrivită pentru a găsi rădăcinile este de a-i încuraja pe tineri să dialogheze cu bătrânii". Ce trebuie să facă un tânăr? Să regăsească amintirea, adică rădăcinile, dar să nu le ţină în dulap, ci să le facă să dialogheze cu prezentul, privind la viitor. Acele rădăcini în faţa provocării prezentului vor da roade, mâine vor înflori". "Tinerii - a continuat papa - nu pot să fie statici, ar trebui să fie mereu în mişcare" şi să meargă spre o promisiune, ci înrădăcinaţi în rădăcinile lor şi înfruntând provocarea prezentului. "Cu tinerii - a subliniat el - lumea se schimbă complet!".

A patra întrebare este despre importanţa religiei. "Religia nu este o invenţie teatrală - a răspuns Francisc - ci se naşte din dorinţa inimii umane de a se transcende pe sine însăşi şi în această căutare de a se transcende pe sine însăşi găseşte absolutul, pe Dumnezeu". "Fiecare religie - afirmă papa - te face să creşti. Dacă găsim o persoană care spune că este religioasă şi nu creşte şi nu este în slujba altora, acea persoană nu este religioasă, este idolatră. Caută câştiguri în acea poziţie religioasă. Fiecare dimensiune religioasă adevărată şi autentică te face să creşti şi în afară de asta, în timp ce te învaţă să te transcenzi pe tine însuţi, te învaţă şi să te pui în slujba altora". "Religia te face să creşti şi marii oameni din istoria omenirii - explică el - au fost persoane care erau religioase". "Desigur - a continuat el - revelaţia creştină pe care eu o mărturisesc şi pe care atâţia creştini o mărturisesc are ca regulă fundamentală adorarea lui Dumnezeu şi slujirea faţă de alţii. Dacă un creştin nu-l adoră pe Dumnezeu şi nu-i slujeşte pe alţii, nu este un creştin. Spune că este un creştin...". Papa a vorbit după aceea despre fenomenul fundamentalismelor: "Fiecare confesiune religioasă are un mic grup fundamentalist care nu răspunde la idealul religios" şi duce la derive teroriste.

La o întrebare despre mediu şi despre sărăcie, papa a răspuns că "astăzi omenirea se află în faţa unei opţiuni obligatorii. Ori ia în serios în consideraţie mediul ori merge spre limita distrugerii omenirii". Francisc aminteşte că a primit în Vatican unii şefi de stat din Oceania care i-au vorbit despre drama unor insule care vor dispare în 20 de ani, pentru că marea a crescut din cauza încălzirii globale: "Sunt ţări care urmează să dispară, sunt în acest pericol". "Trebuie să fim responsabili şi să ne îngrijim de pământul nostru". Papa a vorbit despre despădurirea Amazoniei sau a altor păduri mari, care sunt oxigenul omenirii: "Despădurirea creează un dezechilibru enorm". Papa arată cu degetul împotriva intereselor economice care nu ştiu să se privească decât pe ele însele: "Nu putem sluji numai banul! Pare că unicul lucru care contează sunt finanţele şi banul. Sunt în centrul interesului. Şi totul este sacrificat pentru asta". Şi "dezechilibrul ecologic influenţează asupra inegalităţilor sociale", creează noi săraci. Şi sărăcia creşte "pentru că banul este în centrul întregului sistem economic mondial".

"Multe persoane au o bună imagine despre tine - spune un student - dar care este imaginea pe care o ai despre tine însuţi?". "Când ne pieptănăm, când ne spălăm pe faţă - răspunde Francisc - ne uităm în oglindă. Dar când oglinda devine parte a vieţii tale, începi să dialoghezi cu oglinda, într-o atitudine aproape sau total narcisistă, ajungi la o patologie de autoreferenţialitate. Cred că trebuie să fim foarte atenţi când încercăm să ne evaluăm pe noi înşine. Trebuie să fim atenţi să nu cădem în evaluarea oglinzii. Pentru că ne va înşela, ne va înşela mereu. M-ai întrebat care este imaginea pe care o am despre mine însumi. Încerc să nu mă privesc în oglindă. Pentru că este un lucru de care trebuie să te fereşti în mod constant, pentru că vanitatea te poate apuca peste tot. Încerc, o dată sau de două ori pe zi, să mă privesc în lucrurile pe care le-am auzit în timpul zilei, în lucrurile care s-au întâmplat înlăuntrul meu" pentru "a mă evalua pe mine însumi pentru ceea ce am făcut, pentru decizia pe care am luat-o, pentru o atitudine pe care am avut-o". Şi conclude: "Cred că sunt un păcătos pe care Dumnezeu l-a iubit mult şi pe care încă îl iubeşte. Şi asta mă face foarte fericit".

Cu privirea la problema refugiaţilor papa răspunde că "astăzi este o problemă de relevanţă deosebită", dar se referă la istoria omului: "Omul este un migrant. Astăzi, Europa este constituită din migranţi care timp de secole au venit în continent. Europenii nu sunt o rasă născută aici în Europa şi sunt europeni. Au rădăcini migratoare". "Problema migratoare în Europa - a subliniat el - este cea mai mare tragedie după cel de-al doilea război mondial" şi este o "problemă pe care trebuie s-o înfruntăm". Un migrant care fuge de război sau de foame "nu poate să fie refuzat. Este o persoană": trebuie primită şi integrată. Asta înseamnă a nu-i închide pe migranţi într-un ghetou. "A integra înseamnă a primi persoana, a-i da o instruire şi un loc de muncă". Dimpotrivă, abandonarea persoanei, izolarea, poate crea probleme împotriva păcii mărind grupurile teroriste. Un parcurs invers este amestecarea, noi familii care se nasc din integrarea popoarelor". "Desigur, migrantul trebuie să respecte legile din acea societate care-l primeşte, istoria sa". După aceea papa a vorbit despre iarna demografică din Europa: "Europenii nu au copiii. Şi acel spaţiu mai devreme sau mai târziu va fi ocupat de cei care vor veni". Integrarea este modul pentru ca acest fenomen să aibă loc în manieră netraumatică.

Ultima întrebare: "Ce imagine aveţi despre Japonia? Aveţi intenţia de a veni să ne vizitaţi?". Francisc aminteşte că a fost o dată în Japonia, o săptămână la Tokyo. Şi are imaginea "unui popor cu idealuri, unui popor cu o profundă capacitate religioasă, unui popor muncitor, unui popor care a suferit mult. Japonia îmi arată şi unele probleme" precum "concurenţa excesivă, competitivitatea, consumul, consumul, consumul, consumul şi apoi consumul... poate să-ţi dăuneze şi să te priveze de acea forţă pe care o ai. Acea forţă mare şi ideală. O excesivă meritocraţie şi competiţie". Însă Japonia - subliniază el - este "o ţară mare, o admir. Desigur că mi-ar plăcea să vin. Deja am primit o invitaţie oficială. Nu ştiu dacă pot veni în curând sau nu, pentru că am multe călătorii de făcut. Dar este un popor pe care-l iubesc foarte mult. Şi sunt fericit că are aceste iniţiative pentru a dialog, pentru a căuta ... continuă să fii neliniştit şi cu asta vei salva acea mare cultură milenară pe care o ai".

(După Vatican News, 18 decembrie 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 24.