Ţara Sfântă, boom-ul pelerinilor chinezi

De Giorgio Bernardelli

Se întâmplă tot mai des să-i întâlneşti pe străzile strâmte din "oraşul vechi" la Ierusalim. Însă acum sunt şi statisticile care confirmă asta: catolicii chinezi nu mai sunt numai faţa nouă a pelerinajelor în Ţara Sfântă: astăzi au devenit deja una dintre prezenţele cele mai semnificative din punct de vedere numeric. De fapt, datele oficiale referitoare la primele patru luni din 2017 marchează o depăşire importantă: din ianuarie până în aprilie vizitatorii veniţi în Israel din China (38.300) au fost mai numeroşi decât italienii (31.600), şi aceştia mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

În ansamblu, China este deja astăzi a şaptea ţară de provenienţă printre turiştii din Israel şi - mai ales - continuă să înregistreze nivele de creştere ameţitoare: confruntarea cu anul precedent vorbeşte despre un +108% în sosiri şi este vorba despre un trend care continuă pe aceste ritmuri de câţiva ani. Desigur, datele furnizate de oficiul central de statistică israelian sunt date care se referă la turişti în ansamblul lor. Şi este adevărat şi că această creştere a prezenţelor chineze este un fenomen comun pe toată piaţa mondială a călătoriilor. Dar şi Franciscan Pilgrims Office - care se ocupă specific de pelerinaje - confirmă aşadar tabloul: în fiecare an grupurile chineze care trec pe la sanctuarele din Ierusalim se dublează.

Tocmai pentru aceasta Custodia din Ţara Sfântă se mobilizează pentru a oferi o asistenţă pastorală specifică acestor persoane. Cel care relatează asta este ultimul număr din publicaţia Eco di Terra Santa, care a adunat mărturiile câtorva fraţi chinezi care îi primesc pe pelerini. Este, de exemplu, cazul fratelui Johannes: în urmă cu câţiva ani a frecventat Studium Biblicum Franciscanum, în februarie 2016 care a fost chemat tocmai în Ţara Sfântă. El este cel care trasează portretul robot al chinezilor pe care-i întâlneşte în Ierusalim: majoritatea cu vârstă peste cincizeci de ani, fără cunoştinţe de limbi străine, în multe cazuri la prima experienţă în străinătate. "Din diferite motive - a explicat el periodicului franciscanilor - în China nu este posibil să se pună un afiş la uşa bisericii cu o listă în care oricine poate să se înscrie la pelerinaj. Dimpotrivă, grupurile sunt organizate în manieră foarte discretă, prin parolă".

Ambiguitatea între călătoria turistică şi pelerinaj creează în unele cazuri dificultate. "De cele mai multe ori - relatează în articol fratele Lionel, un alt franciscan din Custodie originar din Singapore - aceşti pelerini sunt călăuziţi de femei chineze căsătorite cu israelieni. Nu au nicio cunoştinţă despre credinţa creştină şi organizează şederea ca pe oricare călătorie turistică. Am vorbit odată cu un domn bătrân de 80 de ani: trecuse prin vânturi de prigoană din cauza credinţei sale şi a investit toate economiile în această călătorie. Călăuza nu-i lăsa niciodată grupului timp să se roage în biserici: după explicaţii şi fotografii, erau constrânşi să plece imediat pentru a vizita locul următor. Acest om a trebuit să se împotrivească şi "să lupte" pentru a putea recita rozariul în sanctuare".

Tocmai pornind de la istorii ca acestea s-a născut în cadrul Custodiei urgenţa de a se îngriji mai mult de primirea grupurilor de pelerini care provin din Orient. Printre iniţiativele adoptate sunt "crearea de burse de studiu destinate călugărilor chinezi pentru a-i determina să vină să studieze la Studium Biblicum Franciscanum - explică Eco di Terra Santa - şi invitaţia adresată confraţilor din alte provincii să presteze slujire la Ierusalim". Dar este şi o idee mai ambiţioasă care - graţie sprijinului Misiunii Pontificale, de la Fiicele Carităţii Sfântului Vincenţiu de' Paoli şi a ofertelor atâtor chinezi din toată lumea - începe să se formeze: a deschide la Ierusalim o comunitate de călugăriţe chineze în slujba pelerinilor.

Ca deschizătoare de drum în Cetatea Sfântă a venit deja de câteva luni sora Anne, o soră chineză care a trăit deja tot această slujire la Lourdes. "Obiceiurile şi tradiţiile din China sunt foarte diferite de cele occidentale sau din Orientul Mijlociu - a relatat ea la Eco di Terra Santa -. Scopul meu este să unesc cele două lucruri: ca Biblia să devină vie pentru aceste persoane, ca şederea lor aici să-i reînnoiască în credinţă. Este o oportunitate de cateheză extraordinară".

(După Vatican Insider, 31 mai 2017)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
 

lecturi: 8.