A educa la pace. Interviu luat cardinalului secretar de stat în ajunul călătoriei papale
De Alessandro di Bussolo
Terorism, dialog cu islamul și ecumenism sunt temele principale ale călătoriei pontifului în Egipt, relansate de cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat, în interviul acordat Secretariatului pentru comunicare.
Papa vizitează Egiptul la mai puțin de trei săptămâni de la sângeroasele atentate la bisericile copte în Duminica Floriilor.
Toți au crezut că papa Francisc după sângeroasele și brutalele atentate care au zguduit Egiptul probabil că aveau să pună în discuție călătoria sa în acea țară. În schimb papa nu s-a gândit niciodată să facă asta, tocmai pentru că vrea să fie mesager de pace unde este mai multă nevoie de pace, unde este mai multă nevoie să se vestească și să se acționeze pentru pace. Cu siguranță va face asta cu cuvântul său, în diferitele întâlniri, dar va face asta mai ales și înainte de toate cu prezența sa, o prezență de apropiere, de solidaritate, de încurajare. Deci papa merge tocmai pentru că Egiptul are nevoie de cineva care să vestească pacea și care să încerce să acționeze pentru pace.
Guvernul egiptean ar putea face mai mult pentru a proteja minoritățile creștine de extremiști?
Guvernul trebuie să facă tot posibilul pentru a-i proteja pe cetățenii egipteni, de orice grup social sau religios aparțin. Este de datoria guvernului să garanteze siguranța pentru cetățenii săi prin opera tuturor aparatelor sale, a tuturor forțelor de ordine. Însă, în mod evident, provocarea terorismului este una mult mai amplă, care nu se rezolvă și nu se limitează numai la nivel de siguranță. Este o provocare care angajează la înlăturarea tuturor acelora care pot să fie cauzele nașterii, alimentării terorismului, și evident că și guvernul și autoritățile trebuie să se angajeze pe acest front. Un front care convoacă însă la angajarea întregii societăți, mai ales la angajarea educației. Deci familia, școala, Bisericile, mass-media, toți au o responsabilitate pentru a educa la pace și a elimina acelea care pot fi cauzele acestui fenomen, mai ales față de tineri. Deci a le da lor un sens al vieții, a le propune lor valori pentru care merită să trăiască, a se angaja și a lupta, și a nu se pierde în schimb în acest vârtej de violență și de distrugere care este cu adevărat nesăbuit.
Pontiful, împreună cu patriarhul Bartolomeu, va întâlni una dintre vocile cele mai ascultate ale islamului sunnit. Putem să ne așteptăm la un apel comun la pace?
Eu cred că va exista un apel, se va exprima o angajare comună a creștinilor și a musulmanilor în favoarea păcii... și această întâlnire va fi deja un exemplu și un model de pace, pentru că va fi întocmai o întâlnire de dialog. Așa cum știm, dialogul cu universitatea Al-Azhar s-a reluat în manieră formală anul trecut, la 23 mai, când șeicul a venit să-l viziteze pe papa și apoi a fost o conferință patronată tot de Al-Azhar despre cetățenie și libertate unde a participat și Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios, unde a fost semnată o declarație invitându-i pe toți să refuze violența în numele lui Dumnezeu, invitând la respect și la conviețuire pașnică între creștini și musulmani pe baza statului de drept, a egalității și a conceptului de cetățenie, un alt concept important de subliniat. Deci această întâlnire se situează în această direcție și va fi și o conferință despre pace, și de această dată patronată de universitatea Al-Azhar, la care va participa papa cu un discurs și acum întocmai și patriarhul ecumenic de Constantinopol. Ceea ce papa a spus mereu, a spus-o încă de la începutul pontificatului său, în Evangelii gaudium, că dialogul este indispensabil, este fundamental pentru pacea în lume, și că toate religiile trebuie să se simtă angajate să lucreze în acest sens. Acest dialog trebuie să devină o întâlnire și o colaborare pentru binele comun. Cred că această ocazie pe care o va avea pontiful de a întâlni Al-Azhar și autoritățile sale va merge chiar în acest sens, în sensul de a repropune încă o dată metoda și calea dialogului și a întâlnirii ca metodă pentru a depăși contrapozițiile și violențele care pot să apară, din păcate, în numele religiei, manipulând religia însăși.
Dar cum poate fi oprit prozelitismul fundamentaliștilor?
Chestiunea fundamentală este educația, deci a-i educa pe apartenenții la diferitele religii, mai ales copiii și tinerii, la o atitudine de mare respect față de celelalte credințe. Pornește de aici. Eu cred că problema limbajului este fundamentală: când se folosește un limbaj violent există pericolul ca acesta să poată duce apoi la acte violente. În schimb când se folosește un limbaj de pace, de respect, de reconciliere cu siguranță acesta va produce roadele sale pozitive. Deci prozelitismul se combate încă o dată cu educația la respect, la toleranță și la acceptarea reciprocă.
Întâlnirea cu Biserica coptă ortodoxă martiră va fi o altă etapă a ecumenismului suferinței. Dar o nouă comuniune va putea opri exodul creștinilor?
Noi sperăm asta cu putere și cred că tocmai acest sprijin trebuie să-l simtă creștinii din Orientul Mijlociu de la frații lor din Occident, care va putea să-i ajute să rămână în țara lor în pofida dificultăților și să continue să dea mărturia lor creștină în mijlocul unei societăți care este de credință islamică în marea sa majoritate. Eu cred că aportul creștinilor este cu adevărat important, este decisiv. Pot să dea o contribuție în toate sensurile pentru construirea societății și pentru o conviețuire mai armonioasă, senină și pașnică și în interiorul societății. Și această comuniune este într-un anumit sens cimentată, întărită de ceea ce papa numește ecumenismul sângelui. Această violență care se năpustește împotriva creștinilor deoarece sunt creștini, dincolo de diferitele lor apartenențe confesionale. Deoarece cred în Cristos, deoarece sunt discipoli ai lui Cristos, sunt făcuți obiect al acestei violențe cu adevărat brutale și nesăbuite. Așadar cu siguranță întâlnirea cu papa Tawadros al II-lea și cu comunitatea coptă ortodoxă care în aceste ultime timpuri a suferit așa de mult, va cimenta și mai mult comuniunea, care există deja. Există un bun raport al papei și al Bisericii Catolice cu Biserica Coptă Ortodoxă care este cea mai mare comunitate creștină din Orientul Mijlociu și toate acestea vor folosi cred pentru a le da lor curaj mai mare, să nu se simtă abandonați și deci să și persevereze în prezența lor în țară și în mărturia lor.
Vizita se va încheia cu întâlnirea micii comunități copte-catolice. Este o mică flacără care aduce o mărturie a crucii dar și a unității posibile?
Comunitatea coptă-catolică este mică, o mică flacără, foarte frumoasă această imagine, și Papa merge și să ajute, să întărească în credință și pentru ca această mică flacără să nu slăbească, să nu se stingă ci să continue să ardă, chiar dacă este o mică flăcăruie în acea societate și să continue să aducă contribuția sa. Deci va fi o întâlnire cu familia catolicilor, o întâlnire pentru a-i încuraja să meargă înainte în mărturia lor de fiecare zi.
(După L'Osservatore Romano, 28 aprilie 2017)
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
lecturi: 8.