Editura "Presa Bună": Folclor din Bistriţa-Năsăud

Portofoliul Editurii "Presa Bună" s-a îmbogăţit recent cu o carte cu un subiect aparte, intitulată Folclor din Bistriţa-Năsăud, rod al cercetărilor efectuate între anii 1977 şi 1978 în paisprezece localităţi din acea zonă de profesorul Ion H. Ciubotaru, un colaborator vechi al editurii şi autor al multor cărţi, dintre care câteva apărute la această editură, menţionând îndeosebi trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare.

"Colindele, cântecele de seceriş, bocetele, cântecele de priveghi şi baladele din Bistriţa-Năsăud vehiculează cuvinte şi expresii arhaice, desprinse dintr-o limbă bătrână, în care miraculosul păgân şi cel creştin se împletesc la tot pasul. Laudă celor ce au găsit imboldul de a le da la iveală în nişte vremuri aspre, doborâtoare de credinţe şi datini. Mi se perindă pe dinaintea ochilor, ca nişte icoane de demult, chipurile oamenilor care m-au primit atunci cu atâta căldură. Mulţi dintre ei s-au călătorit, la răstimpuri, plecând să întregească cealaltă jumătate a neamului. Alţii îşi văd de rosturile vieţii, binecuvântând semnul Cerului, ce aşterne adânca-i pace peste întinsul gliei. Le restitui acum, tuturor, o parte din zestrea sufletească pe care mi-au încredinţat-o cândva", mărturiseşte autorul, pe copertă.

În "Notă asupra ediţiei", autorul precizează: "Documentele etnologice rezultate din cercetările pe care le-am făcut în cele paisprezece aşezări, ale judeţului Bistriţa-Năsăud, se află în colecţiile Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi. Volumul de faţă reuneşte o selecţie reprezentativă din înregistrările pe benzi magnetice, întregită de imagini fotografice, surprinse pe parcursul investigaţiilor. Cu puţine excepţii, informaţiile de interes etnografic, precum şi unele piese folclorice neînsoţite de melodie, au fost consemnate pe benzile de magnetofon.

Din dorinţa de a nu altera frumuseţea graiului local, reproducerea textelor poetice, ca şi a unor comentarii adiacente, s-a făcut respectând pronunţia celor de la care s-au cules. Am marcat prin semne diacritice, fără pretenţiile unei transcrieri dialectale, fenomenele fonetice pe care le-am socotit edificatoare (...)

Ordonarea textelor poetice respectă metodologia statuată în literatura de specialitate. Colindele s-au clasificat după tipologia alcătuită de Monica Brătulescu, iar pentru împărţirea cântecelor bătrâneşti s-a folosit indicele tematic şi bibliografic elaborat de Alexandru Amzulescu.

Fiecare piesă are la sfârşit, în partea stângă (cele muzicale în partea dreaptă), o casetă tehnică, în care sunt menţionate: localitatea de provenienţă, performerul de la care a fost culeasă, vârsta acestuia, cota sub care figurează în AFMB şi data înregistrării.

În scopul unei cât mai bune informări a celor interesaţi, am reprodus o sută una partituri, alese dintre cele pe care etnomuzicologul Florin Bucescu le-a transcris, în urmă cu aproape patru decenii, la puţin timp după încheierea cercetărilor de teren. Douăzeci şi cinci de piese muzicale, dintre cele mai reprezentative, apar pe CD-ul ce însoţeşte lucrarea.

Volumul se încheie cu indicele subiecţilor chestionaţi, cuprinzând principalele date de identificare, urmat de un index tematic, definitoriu pentru spaţiul explorat".

Cele 508 pagini ale cărţii sunt structurate în şapte capitole: I. Repertoriul calendaristic; II. Repertoriul familial; III. Cântece propriu-zise; IV. Cântece de şezătoare; V. Strigături; VI. Cântece epice şi VII. Piese muzicale", precedate de un "Preambul" şi o "Notă asupra ediţiei", cu Cuprinsul cărţii, iar la final având un "Indice de subiecţi chestionaţi", un "Indice tematic", "Lista pieselor de pe CD" şi 34 de ilustraţii color, reprezentând peisaje, case ţărăneşti, portrete de oameni, detalii arhitectonice şi ornamentale, straie populare, biserici. Lipit de ultima copertă, este şi cd-ul audio, inclus elegant într-o mapă de plastic.

Cartea are formatul 15x21 cm, cu supracopertă.

Prima copertă prezintă o fotografie a unui "clop cu peană", împodobit de Lucia Todoran, din Salva (Bistriţa-Năsăud).

Ultima copertă oferă câteva informaţii despre autor:

Ion H. Ciubotaru (n. la 28.1.1940, în satul Arborea - Botoşani), a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi. Este doctor în ştiinţe filologice al Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (1978). În calitate de şef al Sectorului de etnografie şi folclor din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi, a iniţiat şi coordonat proiectul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, precum şi publicaţiile acesteia, Caietele Arhivei de Folclor (zece volume), urmate de cercetările monografice din seria Tipologii şi corpusuri de texte. A fost profesor la Facultăţile de Istorie, Litere şi Teologie, din cadrul Universităţii "Al.I. Cuza" (1991-2013).

A publicat zece volume de autor, şapte în colaborare, iar din opera postumă a savantului Petru Caraman a editat şase tomuri masive, al şaptelea fiind gata de tipar. Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române) şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I-VII, Bucureşti, 2004-2009. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Iaşi, 1998-2005, a primit premiul Academiei Române "Simion Florea Marian", precum şi "Premio internazionale di Studi Demoetnoantropologici «Giuseppe Pitr? - Salvatore Salomone Marino»", Palermo, 2006.

La Editura "Presa Bună", profesorul Ion H. Ciubotaru a mai publicat cărţile: Catolicii din Moldova. Universul culturii populare (vol. 1: 1998; vol. 2: 2002; vol. 3: 2005); Gherăeşti, un sat din ţinutul Romanului (2004) şi Ouăle de Paşti la români. Vechime, semnificaţii, implicaţii ritual-ceremoniale (2012).

După cum a mărturisit însuşi autorul, în "Preambul": "La baza lucrării de faţă a stat o cercetare de teren atipică. Nu am urmărit doar satele vechi, în care datinile şi obiceiurile sunt mai bine păstrate, şi nici aria de răspândire a unor genuri sau categorii folclorice arhaice. A fost, mai curând, o investigaţie socio-folclorică, menită să clarifice mutaţiile ce se produc în cadrul unui repertoriu tradiţional, afectat sau nu de impactul cu alte realităţi etnoculturale".

Cartea se adresează îndeosebi celor care studiază folclorul, dar şi lingviştilor, precum şi tuturor celor interesaţi să descopere sau să redescopere frumuseţea lirică şi melodică a creaţiilor populare din zona Bistriţa-Năsăud.

Ovidiu Bişog

*

Folclor din Bistriţa-Năsăud
Ion H. Ciubotaru, Ed. "Presa Bună", 2017, ISBN 978-606-8116-78-5, 15x21 cm, 508 p., cu cd audio, 30 lei

* * *

Această carte, în limita stocului disponibil, poate fi procurată prin comandă (cu plata taxelor poştale aferente expedierii):

Din Librăria "Presa Bună":

• prin poştă: Librăria "Presa Bună", Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 26; 700064-Iaşi;
• prin telefon şi WhatsApp: 0770.477.565: de luni până vineri, între orele 9.00 şi 19.00; duminica, între orele 10.00 şi 18.00
• prin e-mail: libraria@ercis.ro
• prin Internet: www.ercis.ro/libraria

* * *

Vă invităm să accesaţi pagina "Noutăţi editoriale" pe www.ercis.ro

lecturi: 65.