Discursul Sfântului Părinte Francisc adresat participanţilor la întâlnirea promovată de Consiliul Pontifical al Culturii despre sport şi credinţă (5 octombrie 2016)

Iubiţi fraţi şi surori,

Sunt bucuros să vă primesc pe voi, exponenţi din lumea sportului, împreună cu autorităţile şi cu delegaţii altor comunităţi religioase, care aţi venit în Vatican pentru a manifesta, aşa cum sugerează titlul Conferinţei internaţionale, preţioasa slujire pe care sportul o aduce umanităţii. Vă salut pe toţi cu recunoştinţă. Îndeosebi îl salut pe cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedinte al Consiliului Pontifical al Culturii; pe secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, domnul Ban Ki-moon; pe preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, domnul Thomas Bach.

Sportul este o activitate umană de mare valoare, capabil să îmbogăţească viaţa persoanelor, de care se pot folosi şi bucura bărbaţi şi femei din orice naţiune, etnie şi apartenenţă religioasă. Chiar în aceste ultime luni, am văzut cum Jocurile Olimpice şi Paralimpice au fost în centrul atenţiei întregii lumi. Motoul olimpic "altius, citius, fortius" este o invitaţie de a dezvolta talentele pe care Dumnezeu ni le-a dat. când vedem atleţii tinzând la maximul capacităţilor proprii, sportul ne entuziasmează, ne uimeşte, ne face să ne simţim aproape orgolioşi. Există o mare frumuseţe în armonia anumitor mişcări, precum şi în forţa sau în jocul de echipă. Când este aşa, sportul transcende nivelul simplei corporalităţi şi ne duce în arena spiritului şi chiar a misterului. Şi aceste momente sunt însoţite de mare bucurie şi satisfacţie, pe care toţi putem s-o împărtăşim, deşi nu ne-am întrecut.

O altă caracteristică importantă a sportului este că nu e rezervat atleţilor cu mari prestaţii. Există şi un sport diletant, de amatori, recreativ, care nu are scop de competiţie, ci care permite tuturor să-şi îmbunătăţească sănătatea şi bunăstarea, să înveţe să lucreze în echipă, să ştie să învingă şi să ştie şi să piardă. Pentru aceasta este important ca toţi să poată participa la activităţi sportive, şi sunt bucuros că în centrul atenţiei voastre în aceste zile este angajarea pentru a asigura ca sportul să devină tot mai inclusiv şi ca binefacerile sale să fie într-adevăr accesibile tuturor.

Tradiţiile noastre religioase împărtăşesc angajarea pentru a asigura respectarea demnităţii fiecărei fiinţe umane. De aceea este frumos de a şti că instituţiile sportive mondiale au îndrăgit aşa de curajos valoarea incluziunii. Mişcarea paralimpică şi alte asociaţii sportive în sprijinul persoanelor cu dezabilităţi, precum Special Olympics, au avut un rol decisiv în a ajuta publicul să recunoască şi să admire prestaţiile extraordinare ale sportivilor cu diferite abilităţi şi capacităţi. Aceste evenimente ne dăruiesc experienţe în care ies în evidenţă în mod minunat măreţia şi puritatea gestului sportiv.

Dar în acest moment mă gândesc şi la atâţia copii şi tineri care trăiesc la marginile societăţii. Toţi cunoaştem entuziasmul copiilor care se joacă având o minge dezumflată sau făcută din cârpe în suburbiile unor mari oraşe sau pe uliţele micilor sate. Aş vrea să-i încurajez pe toţi - instituţii, societăţi sportive, realităţi educative şi sociale, comunităţi religioase - să lucreze împreună pentru ca aceşti copii să poată avea acces la sport în condiţii demne, în special aceia care sunt excluşi din cauza sărăciei. Îmi face plăcere să află că sunt prezenţi la întâlnire fondatorii lui Homeless Cup şi alte fundaţii care, prin sport, oferă celor mai dezavantajaţi o posibilitate de dezvoltare umană integrală.

Doresc să semnalez şi o misiune şi o provocare pentru voi, reprezentanţi ai sportului şi ai firmelor care sponsorizează evenimentele sportive. Provocarea este aceea de a menţine caracterul genuin al sportului, de a-l proteja de manipulări şi de exploatarea comercială. Ar fi trist, pentru sport şi pentru omenire, dacă oamenii n-ar mai reuşi să se încreadă în adevărul rezultatelor sportive, sau dacă cinismul şi descurajarea ar prevala asupra entuziasmului şi asupra participării bucuroase şi dezinteresate. În sport, ca şi în viaţă, este important a lupta pentru rezultat, dar a juca bine, cu lealitate este şi mai important! Nu uitaţi, noi toţi nu trebuie să uităm, acel cuvânt frumos care se spune despre sportul adevărat: sport amateur.

De aceea, vă mulţumesc vouă tuturor pentru eforturile voastre în dezrădăcinarea oricărei forme de corupţie şi de manipulare. Ştiu că este în desfăşurare o campanie condusă de Naţiunile Unite pentru a lupta împotriva cancerului corupţiei în toate domeniile societăţii. Când persoanele luptă pentru a crea o societate mai dreaptă şi transparentă, colaborează cu lucrarea lui Dumnezeu. Şi noi, responsabili ai diferitelor comunităţi religioase, vrem să oferim contribuţia noastră la această angajare. Cât priveşte Biserica catolică, ea este angajată în lumea sportului pentru a duce bucuria evangheliei, iubirea inclusivă şi necondiţionată a lui Dumnezeu faţă de toate fiinţele umane.

Vă urez ca aceste zile de întâlnire şi de reflecţie să vă permită să exploraţi mai mult binele pe care sportul şi credinţa pot să le aducă societăţilor noastre. Încredinţez lui Dumnezeu fiecare operă a voastră, fiecare aşteptare şi speranţă, şi din inimă invoc asupra fiecăruia dintre voi binecuvântarea sa; şi vă cer, cu rugăminte, să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc.

Francisc

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 15.