Hollande la papa: recunoscători pentru apropierea sa după atentate

De Iacopo Scaramuzzi

Un colocviu de 40 de minute pentru a-i exprima papei "recunoştinţa" pentru apropierea sa faţă de poporul francez după atentatul de la Nisa şi uciderea părintelui Jacques Hamel şi pentru contribuţia sa la "unitatea" ţării, pentru a asigura că laicitatea apără libertatea religioasă, pentru că "atunci când o biserică este atinsă, când un preot este asasinat, Republica este profanată", şi pentru a garanta angajarea de a apăra creştinii din Orientul Mijlociu. Preşedintele francez François Hollande a mers cu avionul astăzi la Roma, unde s-a oprit câteva minute în tăcere în biserica "San Luigi dei Francesi", în centru, într-o capelă dedicată victimelor franceze ale terorismului şi îndeosebi preotului de 86 de ani asasinat de doi tineri terorişti francezi de origini magrebiene în timp ce celebra Liturghia, la 26 iulie 2016, în Parohia Saint-Etienne-du-Rouvray, Dieceza de Rouen, în Normandia, revendicat de aşa-numitul Stat Islamic (ISIS), şi apoi a fost primit de papa Francisc în Vatican într-o audienţă privată. Sala de Presă a Sfântului Scaun a afirmat că papa i-a dăruit preşedintelui de la Elizeu o sculptură care reprezintă profeţia lui Isaia, "pustiul va deveni grădină", care reprezintă trecerea de la egoism la colaborare, de la război la pace.

Preşedintele francez a ajuns la Roma înainte de amiază, după ce a prezidat dimineaţa la Paris o reuniune a Consiliului de Apărare şi de Securitate Naţională dedicată temei terorismului în Franţa şi în străinătate. De altfel, în ziua în care premierul francez Manuel Valls a exprimat sprijinul său pentru administraţiile locale din Franţa care au condamnat îmbrăcămintea pentru femei musulmane care acoperă în întregime corpul, "burkini", Hollande este însoţit de ministrul de interne Bernard Cazeneuve, de ambasadorul pe lângă Sfântul Scaun, Philippe Zeller, de consilierul diplomatic Jacques Odibert şi de şeful protocolului Frederic Biller. Înainte de a merge în Vatican, conducătorul de la Elizeu s-a oprit pe la ora 16.00 la "San Luigi dei Francesi", biserica naţională franceză în centrul Romei. Aici s-a recules timp de câteva minute în capela răstignitului, unde din noiembrie 2015 a fost creat un "loc de rugăciune pentru victimele atentatelor" teroriste şi unde, din 26 iulie, este expusă şi o fotografie a părintelui Hamel. Elizeul, prin propriul cont Twitter, a difuzat fotografiile preşedintelui francez, însoţit în prima de rectorul bisericii, Monseniorul François Bosquet, şi apoi singur, în picioare în tăcere cu mâinile la spate, în faţa altarului din capelă.

Am venit să aduc un "mesaj de recunoaştere, de recunoştinţă, pentru că după încercarea teribilă reprezentată de asasinarea părintelui Hamel, după atentatele de la Nisa, a avut cuvinte foarte încurajatoare", a spus Hollande la ieşirea din biserică. "Mi-a destăinuit că se simte ca un frate alături de poporul francez, expresie pe care a reluat-o după ZMT de la Cracovia. Toate cuvintele sale, şi mă gândesc şi la ceea ce au făcut responsabilii Bisericii din Franţa, au fost foarte importante în această perioadă pentru că au contribuit ca să amintească unitatea Franţei, rassemblement care trebuie să se facă, precum şi solidaritatea întregii lumi faţă de Franţa victimă a atentatelor teroriste. Am venit - a continuat Hollande - şi pentru a evoca împreună cu papa chestiunea creştinilor din Orient: avem aceeaşi vocaţie, fiecare la locul său, Franţa pentru că suntem printre protectorii creştinilor din Orient şi papa desigur pentru că ştie cât de mult contribuie creştinii din Orient la echilibrul regiunii. Voi face în aşa fel încât să vorbesc cu el despre situaţia din Orientul Mijlociu, despre criza care rezultă din ea şi despre refugiaţi, o situaţie care cere cuvinte care trebuie să fie de viziune care se voieşte să se aibă despre lume şi nu numai de răspunsuri de frică. Iată pentru ce este important, în numele tuturor francezilor, catolicii desigur, deosebit de încercaţi de evenimentul Hamel ucis în biserica sa, dar al tuturor francezilor, dincolo de convingere, de sensibilitate, de ateism chiar, toată Franţa oricare ar fi propriile convingeri religioase, propria condiţie, este foarte important ca eu să vin ca să-i spun papei cât de sensibili am fost la cuvintele sale şi la acţiunile sale care încurajează viziunea noastre despre umanitate".

O reconciliere cu catolicii? "Catolicii francezi - a răspuns Hollande - sunt încercaţi de atentat, dar toată Franţa a fost lovită. Când o biserică este atinsă, când un preot este asasinat, Republica e cea care este profanată, pentru că - aceasta este laicitatea - Republica trebuie să protejeze toate cultele şi să asigure libertatea de a crede sau de a nu crede, aşadar posibilitatea francezilor sau a celor care sunt în Franţa de a trăi religia pe care o aleg, cu condiţia să existe respectarea celorlalţi. Iată pentru ce mesajul laicităţii nu este un mesaj care poate să rănească, ci să unească şi să pună împreună". Jurnalistului care încerca să întrebe despre polemica izbucnită chiar astăzi cu privire la "burkini" după afirmaţiile premierului Manuel Valls, care a exprimat sprijinul său pentru primăriile care au interzis îmbrăcămintea integrală de plajă purtată de unele femei musulmane, Hollande s-a limitat să răspundă: "Nu, asta nu va fi pentru astăzi: v-am vorbit despre libertatea religioasă, despre laicitate şi despre unitatea indispensabilă în respect".

După atentatul de la Nisa, la 14 iulie, sărbătoarea naţională franceză, părintele Federico Lombardi afirma "din partea papei Francisc şi a noastră, toată participarea şi solidaritatea la suferinţele victimelor şi ale întregului popor francez, în ceea ce trebuia să fie o mare zi de sărbătoare. Condamnăm în maniera cea mai absolută orice manifestare de nebunie ucigaşă, de ură, de terorism, de atac împotriva păcii". Apoi într-o telegramă adresată arhiepiscopului de Nisa, Francisc denunţa îndeosebi "violenţa oarbă" care a lovit încă o dată Franţa, fără milă nici măcar faţă de copiii care sunt mulţi printre victime. Pontiful, care în recenta călătorie în Polonia a afirmat, la plecare, că lumea este în război, "dar nu un război de religie", la întoarcere, la 26 iulie, a precizat că "nu este adevărat şi nu este corect" a spune că islamul este terorist.

Hollande, a afirmat Sala de Presă vaticană într-un comunicat esenţial dat seara, a ajuns în Vatican pe la ora 16.45. Papa l-a primit pe preşedintele francez în biroul său de la "Aula Paul al VI-lea" pentru un colocviu privat în prezenţa unui traducător. Colocviul cu uşile închise a durat circa 40 de minute. La sfârşit, în săliţa alăturată, a avut loc prezentarea suitei şi schimbul de daruri. Hollande i-a dăruit papei un porţelan de Sevres, cu stema Franţei. La rândul său papa i-a dăruit preşedintelui francez "o sculptură în bronz - operă a artistei Daniela Fusco - ce vrea să reprezinte în mod vizibil profeţia lui Isaia: «deşertul va deveni o grădină»: ramura uscată şi cu spini care se acoperă cu frunze şi cu roade reprezintă trecerea de la egoism la colaborare, de la război la pace".

Papa i-a dăruit lui Hollande şi un exemplar al enciclicei Laudato si' şi al exortaţiilor apostolice Amoris laetitia şi Evangelii gaudium. După audienţa cu papa, Hollande şi ministrul său de interne au avut un colocviu cu cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, în Palatul Apostolic, însoţit de "ministrul de externe" al Sfântului Scaun, arhiepiscopul Paul R. Gallagher. Cortegiul prezidenţial a părăsit Vaticanul pe la ora 18.30.

Imediat după atentatul la adresa bătrânului preot francez, Hollande l-a contactat telefonic pe papa, subliniind că "atunci când un preot este atacat, toată Franţa este lovită" şi asigurând că "va fi făcut tot posibilul pentru a proteja bisericile noastre şi locurile noastre de cult". Un colocviu la care Francisc a făcut referinţă în mod public atunci când, întorcându-se din recenta călătorie în Polonia a afirmat: "Aş vrea să le mulţumesc tuturor celor care au prezentat condoleanţe", a spus Francisc personal în drum spre Polonia, "în mod special preşedintelui Franţei, care a voit să se contacteze cu mine telefonic, ca un frate. Îi mulţumesc". Acel telefon, a reevocat astăzi la microfoanele de la Radio Vatican cardinalul Philippe Barbarin, arhiepiscop de Lyon, "a fost bun, fratern şi emoţionant. Cred că această vizită a fost decisă în manieră simplă şi că nu are nimic oficial: pentru aceasta este vorba despre o vizită privată. Şi este şi un mod pentru a-şi vorbi din nou, după un eveniment aşa de dureros care a emoţionat întreaga Franţă. Preşedintele Republicii a exprimat propria suferinţă şi cea a întregii noastre ţări în faţa unui asasinat aşa de nedrept şi revoltător ca acela din 26 iulie la Sain-Etienne-du-Rouvray. Aşadar în acest sens - cred - această vizită are în acelaşi timp sens şi atâta simplitate".

După vizita în Vatican, Hollande - care de altfel lunea viitoare se va întoarce în Italia pentru a lua parte la o întâlnire în insula Ventotene cu preşedintele Matteo Renzi şi cancelara germană Angela Merkel - are programată întoarcerea la Paris tot în seara asta.

(După Vatican Insider, 18 august 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 6.