Iaşi: Liturghia cu prohod pentru odihna sufletului reginei Ana a României

O Liturghie cu prohod pentru odihna sufletului reginei Ana a României a avut loc în catedrala din Iaşi în seara zilei de 12 august 2016. La Liturghia prezidată de PS Petru Gherghel a participat PF Fouad Twal, patriarh latin emerit al Ierusalimului şi 12 preoţi.

Liturghia a început la ora 18.30. Lângă lumânarea pascală a stat imaginea reginei Ana înconjurată de flori. La celebrare au fost prezenţi credincioşi catolici din Iaşi, credincioşi ortodocşi, simpatizanţi ai Casei Regale, un grup de tineri de la Crucea Roşie. Cântarea a fost animată de corul de tineri al catedralei.

În cuvântul de învăţătură, după proclamarea evangheliei care vorbea despre căsătorie, Preasfinţitul a spus:

"Ne rugăm astăzi pentru odihna sufletului reginei Ana, care a trecut la cele veşnice într-un spital din Elveţia în ziua de 1 august, la 92 de ani. Cu o zi înainte, regina a primit sfintele taine de la părintele titular al parohiei catolice din oraşul Morges (Elveţia). Mâine la Curtea de Argeş vor fi funeraliile.

Regina Ana a fost alături de regele Mihai într-o căsătoria lungă: din 1948 până anul acesta, 68 de ani şi-a sprijinit soţul, întărind prin aceasta principiul citit în Evanghelia de astăzi: «Ceea ce Dumnezeu a unit omul să nu despartă».

Ne rămân în memorie spontaneitatea şi eleganţa ei, simplitatea de care a dat dovadă. Dar nu se pot omite suferinţa şi continua încercare la care această femeie a fost supusă. L-a urmat pe rege pe calea exilului şi a muncit alături de el pentru creşterea şi educarea celor cinci fete. Nu a considerat încercările unui exil de o viaţă drept o nedreptate, dar nici drept un privilegiu, de aceea la un moment dat a spus că viaţa nu-i este datoare cu nimic, dar nici ea vieţii.

Noi, catolicii din Iaşi, ne amintim că în seara de 4 mai 1997 regele şi regina s-au rugat împreună cu noi în catedrala «Adormirea Maicii Domnului», un grup de seminarişti au cântat. În faţa catedralei după cuvântul nostru în care aminteam de discursul pe care fericitul Anton Durcovici îl scrisese cu ocazia jurământului faţă de rege pe care, din cauza vremurilor de atunci, nu l-a mai putut face, au urmat cuvântul Maiestăţilor Lor regele Mihai I şi regina Ana. Au vizitat apoi clădirea Episcopiei, iar la plecare au semnat în cartea de onoare.

Sfânta Scriptură ne îndeamnă să dăm cinste autorităţilor şi să ne rugăm pentru ele (cf. Rom 13,7ss; 1Tim 2,2; 1Pt 2,17). Ne rugăm în seara aceasta pentru odihna veşnică a reginei Ana şi pentru Casa Regală. Aşa cum am scris în mesajul de condoleanţe: «Dumnezeu, bogat în milostivire şi plin de iubire faţă de toţi cei care îl caută şi îl iubesc, să ofere sufletului nobil al reginei Ana, care şi-a însuşit deviza casei regale Nihil sine Deo, bucurie veşnică în patria celor drepţi, patria adevărată şi veşnică, iar Maiestăţii Sale regelui Mihai, întregii Case Regale şi întregii familii îndoliate, mângâiere şi motive de adevărată speranţă în victoria iubirii şi a vieţii, cu bogat curaj şi împliniri sufleteşti şi ducerea mai departe a iubirii de ţară şi popor».

Requiescat in pace!"

La finalul Liturghiei, înainte de prohod, PF Fouad Twal, prezent în Moldova şi în Bucureşti în perioada 12-19 august la invitaţia PS Petru Gherghel, s-a adresat credincioşilor: "Mulţumesc din inimă Excelenţei Sale Petru care m-a invitat să vizitez Biserica din România cu dorinţa de a întări raporturile dintre Biserica locală din România şi Biserica mamă din Ierusalim. E frumos să încep această vizită cu rugăciune împreună. Prezenţa mea la rugăciunea pentru odihna reginei Ana nu este o coincidenţă, este mai degrabă providenţială. Privind la sutele şi miile de morţi din Orientul Mijlociu, unde există o cultură a violenţei, fără rugăciune, fără sacramente, fără oameni care să plângă în rugăciune, cred că moartea reginei Ana, credincioasă lui Dumnezeu, familiei şi patriei sale, nu este un motiv de a plânge, ci de a-i mulţumim lui Dumnezeu. Ne aflăm în Anul Milostivirii, sigur milostivirea lui Dumnezeu nu cunoaşte limite, ne rugăm pentru regină, pentru familie, pentru poporul român, dar şi pentru miile de oameni care nu au pe nimeni care să-i plângă, care să se roage pentru ei. Ceea ce trăim în Ţara Sfântă trăiţi şi voi aici. Ierusalimul în Orientul Mijlociu, mereu am spus, că suntem o Biserică a Calvarului. Calvar din cauza războaielor, Calvar din cauza emigrării creştinului, Calvar din cauza fanatismului sălbatic. Însă pentru noi, creştinii, Biserica Calvarului este în acelaşi timp şi Biserica învierii, a bucuriei, a speranţei. Dacă acceptăm Calvarul, crucea, problemele, trebuie să fim convinşi că Dumnezeu ne aşteaptă, că ne-a promis că nu ne va lăsa singuri, că va fi mereu cu noi. Îl rog pe bunul Dumnezeu de a fi cu voi, cu Biserica voastră, cu păstorul vostru, cu toţi preoţii, surorile şi credincioşii de aici. Vă rog să vă rugaţi pentru Ierusalim".

Preasfinţitul a participat, alături de ÎPS Ioan Robu şi PS Cornel Damian, şi la celebrarea care a avut loc, marţi, 9 august, pe aeroportul Henri Conadă din Bucureşti la sosirea trupului neînsufleţit al reginei Ana. Sâmbătă, 13 august, regina Ana a fost înmormântată în mănăstirea din Curtea de Argeş.

Pr. Cornel Cadar

* * *

Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, Paris, Franţa, fiica prinţului René de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margaret a Danemarcei. A fost botezată şi educată catolic. A fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) şi Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) şi nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.

În 1939 şi-a însoţit familia, care fugea din calea naziştilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. În perioada 1940-1943 în timp ce studia a lucrat ca vânzătoare într-un magazin. Din 1943 până la sfârşitul războiului a participat, înrolându-se voluntar alături de Forţele Franceze Libere, la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania unde a fost şofer pe ambulanţă şi infirmieră, pentru acestea primind "Crucea de Război" a Franţei.

L-a cunoscut pe regele Mihai la 20 noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. La 30 decembrie 1947 regele a fost forţat să abdice.

Căsătoria a avut loc în exil, la 10 iunie 1948, la Atena, la invitaţia regelui Pavlov şi a reginei Frederica ai Greciei. În anul 1966, la Monaco, şi-au reînnoit jurămintele conjugale, în cadrul unei ceremonii religioase catolice, regina revenind în Biserica Catolică.

La început, au trăit în Italia şi în Marea Britanie, apoi s-au mutat în Elveţia. Au împreună cinci fiice. După un exil de 44 de ani regina Ana a călcat pe pământ românesc abia la sărbătoarea de Paşti din 1992.

S-a stins din viaţă la ora 13.45 la Spitalul Morges din Elveţia la 1 august 2016. Cu o zi înainte, regina a primit sfintele taine de la părintele titular al parohiei catolice din oraşul Morges (Elveţia).

* * *

Înregistrarea video a Liturghiei:

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 12 august: Iaşi: Liturghia cu prohod pentru odihna sufletului reginei Ana a României

lecturi: 10.