O încredinţare simbolică tuturor surorilor de clauzură

În contextul Anului Sfânt al Milostivirii, papa Francisc a invitat în Vatican comunitatea surorilor de clauzură din mănăstirea clariselor urbaniste "Santa Maria di Vallegloria", la Spello, în Dieceza de Foligno. Este vorba despre mănăstirea care, conform tradiţiei, a fost întemeiată în jurul anului 560 de câţiva ucenici ai sfântului Benedict şi apoi reformată în 1230 de două ucenice ale Clarei de Assisi, Balbina şi Pacifica. Surorile îşi au numele lor de la cel al Papei Urban al IV-lea, care în 1263 a promulgat Regula surorilor sfintei Clara practicată de comunitate. Trecută prin numeroase evenimente istorice, mănăstirea a suferit daune foarte mari din cauza cutremurului care în 1997 a lovit Umbria şi Marche şi a constrâns comunitatea să locuiască îndelung mai întâi în corturi şi apoi într-un container în grădina lor, pentru a nu rupe angajarea clauzurii. Numai după paisprezece ani, în 2011, au putut să reintre în chiliile lor.

În cursul întâlnirii, desfăşurate în dimineaţa zilei de joi 25 august, în Casa "Sfânta Marta", pontiful a încredinţat călugăriţelor - şi în mod simbolic tuturor surorilor de clauzură - constituţia apostolică Vultum Dei quaerere din 29 iunie, care la şaizeci şi şase de ani după Sponsa Christi a lui Pius al XII-lea reia şi aprofundează aspectele esenţiale ale vieţii contemplative feminine, introducând câteva noutăţi semnificative mai ales cu privire la formare, la autonomie şi la rolul federaţiilor. La rândul lor, clarisele i-au dăruit papei o copie foarte fidelă a crucifixului din "Sfântul Damian", pictată de abatesa Maria Chiara Mosetti.

Clarisele au fost însoţite de episcopul de Foligno, monseniorul Gualtiero Sigismondi, care este şi preşedinte al comisiei pentru cler şi viaţa consacrată în cadrul Conferinţei Episcopale Italiene; Francisc i-a încredinţat şi lui exemplarul constituţiei apostolice. "Am ieşit pentru prima dată în formă comunitară din mănăstire", explică abatesa, destăinuind o emoţie puternică. Francisc s-a întreţinut în colocviu cu fiecare dintre ele, salutându-le personal: clarisele sunt douăzeci şi patru - toate italiene în afară de trei filipineze - plus o novice şi două postulante. O amintire deosebită, destăinuiesc ele, au avut pentru maica Giacinta, decedată în urmă cu doi ani, care a avut "un rol deosebit de semnificativ în viaţa comunităţii". Sunt călugăriţe, afirmă episcopul, care "trăiesc în simplitate, în umilinţă şi în libertate", conform carismei lor franciscane, şi se inspiră de la sfânta Clara legându-se cu profilul ei esenţial de femeie "nobilă prin naştere dar şi mai mult prin har".

N-a lipsit un moment de rugăciune comună, trăit într-un spirit de împărtăşire spirituală bucuroasă şi fraternă: în jurul orei 10.20, papa a prezidat liturghia în capela din Casa Sfânta Marta. Au concelebrat episcopul Sigismondi şi Monseniorul Yoannis Lahzi Gaid.

La sfârşitul celebrării călugăriţele au mers în bazilica vaticană pentru o vizită, dar mai ales pentru a trece prin poarta sfântă şi a da astfel un ulterior sigiliu jubiliar întâlnirii cu papa. În bazilică, clarisele au recitat toate împreună şi Crezul şi s-au rugat în faţa mormintelor sfinţilor papi Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea. Apoi, la încheierea dimineţii, pontiful a voit să ia prânzul cu ele, în simplitate. Cu un oaspete de excepţie, vizibil emoţionat: Claudio Testasecca, şoferul autocarului, care a însoţit călugăriţele pe tot parcursul lor, participând şi la ofertoriul de la celebrarea euharistică.

(După L'Osservatore Romano, 26 august 2016)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 32.