Papa Francisc: Audienţa generală de miercuri, 20 ianuarie 2016

Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Am ascultat textul biblic care călăuzeşte în acest an reflecţia în Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, care este cuprinsă între 18-25 ianuarie: săptămâna aceasta. Acest text din Prima Scrisoare a Sfântului Petru a fost ales de un grup ecumenic din Letonia, mandatat de Consiliul Ecumenic al Bisericilor şi de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor.

În centrul catedralei luterane din Riga este un izvor baptismal care este din secolul al XII-lea, în timpul în care Letonia a fost evanghelizată de sfântul Mainard. Acel izvor este semn elocvent al unei origini de credinţă recunoscute de toţi creştinii din Letonia, catolici, luterani şi ortodocşi. Această origine este Botezul nostru comun. Conciliul al II-lea din Vatican afirmă că "Botezul constituie legătura sacramentală a unităţii care există între toţi cei care au fost renăscuţi prin intermediul său" (Unitatis redintegratio, 22). Prima Scrisoare a lui Petru este adresată primei generaţii de creştini pentru a-i face conştienţi de darul primit cu Botezul şi de exigenţele pe care acesta le comportă. Şi noi, în această Săptămână de Rugăciune, suntem invitaţi să redescoperim toate acestea şi să facem asta împreună, mergând dincolo de diviziunile noastre.

Înainte de toate, a împărtăşi Botezul înseamnă că toţi suntem păcătoşi şi avem nevoie să fim mântuiţi, răscumpăraţi, eliberaţi de rău. Acesta este aspectul negativ, pe care Prima Scrisoare a lui Petru îl numeşte "întuneric" când spune: "Dumnezeu v-a chemat din întuneric la minunata sa lumină". Aceasta este experienţa morţii, pe care Cristos şi-a însuşit-o, şi care este simbolizată în Botez de faptul de a fi cufundaţi în apă şi după care urmează ieşirea afară, simbol al învierii la noua viaţă în Cristos. Atunci când noi creştinii spunem că împărtăşim un singur Botez, afirmăm că noi toţi - catolici, protestanţi şi ortodocşi - împărtăşim experienţa de a fi chemaţi din întunericul nemilos şi alienant la întâlnirea cu Dumnezeul cel viu, plin de milostivire. Căci, din păcate, toţi trăim experienţa egoismului, care generează diviziune, închidere, dispreţ. A porni din nou de la Botez înseamnă a regăsi izvorul milostivirii, izvor de speranţă pentru toţi, pentru că nimeni nu este exclus de la milostivirea lui Dumnezeu.

Împărtăşirea acestui har creează o legătură indisolubilă între noi creştinii aşa încât, în virtutea Botezului, putem să ne considerăm cu toţii realmente fraţi. Suntem realmente popor sfânt al lui Dumnezeu, chiar dacă, din cauza păcatelor noastre, încă nu suntem un popor pe deplin unit. Milostivirea lui Dumnezeu, care lucrează în Botez, este mai puternică decât diviziunile noastre. În măsura în care primim harul milostivirii, noi devenim tot mai deplin popor al lui Dumnezeu şi devenim capabili şi să vestim tuturor faptele sale minunate, tocmai pornind de la o simplă şi fraternă mărturie de unitate. Noi creştinii putem vesti tuturor forţa Evangheliei angajându-ne să împărtăşim faptele de milostenie trupească şi sufletească. Şi aceasta este o mărturie concretă de unitate între noi creştinii: protestanţi, ortodocşi, catolici.

În concluzie, iubiţi fraţi şi surori, noi toţi creştinii, prin harul Botezului, am dobândit milostivire de la Dumnezeu şi am fost primiţi în poporul său. Toţi, catolici, ortodocşi şi protestanţi, formăm o preoţie regească şi un neam sfânt. Asta înseamnă că avem o misiune comună, care este aceea de a transmite milostivirea primită celorlalţi, pornind de la cei mai săraci şi abandonaţi. În timpul acestei Săptămâni de Rugăciune, să ne rugăm pentru ca noi toţi discipoli ai lui Cristos să găsim modul de a colabora împreună pentru a duce milostivirea Tatălui în orice parte a pământului.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.