CĂLĂTORIA APOSTOLICĂ A SFÂNTULUI PĂRINTE FRANCISC
ÎN KENYA, UGANDA ŞI REPUBLICA CENTRAFRICANĂ
(25-30 noiembrie 2015)

Întâlnire interreligioasă şi ecumenică
Salonul din Nunţiatura Apostolică, Nairobi (Kenya)
Joi, 26 noiembrie 2015

Dragi prieteni,

Sunt recunoscător pentru prezenţa voastră de astăzi şi pentru oportunitatea de a împărtăşi aceste momente de reflecţie cu voi. În mod deosebit aş vrea să-i mulţumesc monseniorului Kairo, arhiepiscopului Wabukala şi profesorului El-Busaidy pentru cuvintele lor de bun venit în numele vostru şi al comunităţilor respective. Când vin să-i vizitez pe catolicii dintr-o Biserică locală, este mereu important pentru mine să am ocazia de a-i întâlni pe liderii altor comunităţi creştine şi ai altor tradiţii religioase. Este speranţa mea că acest timp petrecut împreună poată să fie un semn al stimei Bisericii faţă de adepţii tuturor religiilor şi să întărească legăturile de prietenie care deja există între noi.

Pentru a spune adevărul, raportul nostru ne pune în faţa provocărilor; ne pune întrebări. Totuşi, dialogul ecumenic şi interreligios nu este un lux. Nu este ceva adăugat sau opţional, ci este esenţial, este ceva de care lumea noastră, rănită de conflicte şi diviziuni, are tot mai mult nevoie.

De fapt, credinţele religioase şi maniera de a le practica influenţează ceea ce suntem şi înţelegerea lumii înconjurătoare. Ele sunt pentru noi izvor de iluminare, înţelepciune şi solidaritate şi în acest mod îmbogăţesc societăţile în care trăim. Îngrijindu-ne de creşterea spirituală a comunităţilor noastre, formând minţile şi inimile la adevăr şi la valorile învăţate de tradiţiile noastre religioase, devenim o binecuvântare pentru comunităţile în care trăiesc oamenii noştri. Într-o societate democratică şi pluralistă ca aceasta, cooperarea dintre liderii religioşi şi comunităţile lor devine o importantă slujire adusă binelui comun.

În această lumină şi într-o lume tot mai interdependentă, se simte cu claritate crescândă necesitatea înţelegerii interreligioase, a prieteniei şi a colaborării în apărarea demnităţii conferite de Dumnezeu fiecărui individ şi popoarelor şi dreptul lor de a trăi în libertate şi fericire. Promovând respectarea acestei demnităţi şi a acestor drepturi, religiile interpretează un rol esenţial în formarea conştiinţelor, în revărsarea în tineri a valorilor spirituale profunde ale respectivelor tradiţii şi în pregătirea de buni cetăţeni, capabili să reverse în societatea civilă onestitatea, integritatea şi o viziune despre lume care să valorizeze persoana umană faţă de putere şi faţă de câştigul material.

Mă gândesc aici la importanţa convingerii noastre comune conform căreia Dumnezeul pe care noi încercăm să-l slujim este un Dumnezeu al păcii. Sfântul său Nume nu trebuie să fie folosit niciodată pentru a justifica ura şi violenţa. Ştiu că este vie în voi amintirea lăsată de atacurile barbare de la Westgate Mall, de la Garissa University College şi de la Mandera. Prea des tinerii sunt făcuţi extremişti în numele religiei pentru a semăna discordia şi frica şi pentru a sfâşia însuşi ţesutul societăţilor noastre. Cât de important este ca să fim recunoscuţi ca profeţi ai păcii, făcători de pace care îi invită pe ceilalţi să trăiască în pace, armonie şi respect reciproc! Fie ca Atotputernicul să atingă inimile celor care săvârşesc această violenţă şi să acorde pacea sa familiilor noastre şi comunităţilor noastre.

Dragi prieteni, anul acesta este a cincizecea aniversare a încheierii Conciliului al II-lea din Vatican, în care Biserica Catolică s-a angajat în dialogul ecumenic şi interreligios în slujba înţelegerii şi a prieteniei. Vreau să reafirm această angajare, care se naşte din convingerea universalităţii iubirii lui Dumnezeu şi a mântuirii pe care El o oferă tuturor. Lumea pe bună dreptate aşteaptă ca aceia care cred să lucreze împreună cu persoanele de bunăvoinţă în înfruntarea multelor probleme care se repercutează asupra familiei umane. Privind la viitor, să ne rugăm pentru ca toţi bărbaţii şi femeile să se considere fraţi şi surori, uniţi paşnic în şi prin diferenţele lor. Să ne rugăm pentru pace!

Vă mulţumesc pentru atenţia voastră şi îi cer lui Dumnezeu Atotputernicul să vă acorde vouă şi comunităţilor voastre belşugul binecuvântărilor sale.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 16.