Păstorii din Europa cer libertate pentru a vindeca rănile

De Maria Chiara Biagioni

Este un moment întunecat pentru Europa. Provocările sunt multiple: puternicul val migrator din zonele de conflict din Orientul Mijlociu şi nu numai, criza economică, plaga sclaviei şi a traficului de fiinţe umane. Apelul Bisericilor europene este clar: a nu pierde speranţa, a vindeca rănile. Se intitulează "Pentru o Europă a libertăţii" mesajul pe care Bisericile creştine de pe continent l-au transmis la Roma la sfârşitul întâlnirii anuale a CCEE şi KEK, cele două organisme care reunesc şi coordonează Bisericile din diferitele tradiţii creştine prezente în continentul nostru. Mesajul poartă data de 8 mai, zi în care Europa comemorează a 70-a aniversare a sfârşitului celui de-al doilea război mondial.

Gândul Bisericilor se îndreaptă imediat spre situaţia tragică a migranţilor trăită în Marea Mediterană unde adesea îşi găsesc moartea la un pas de coastele italiene, de libertate. "Cerem - scriu liderii Bisericilor europene - o libertate care să-i salveze pe migranţii din Mediterana, să lucreze pentru a pune capăt cauzelor migraţiei disperate şi să permită tuturor să trăiască în pace în propriile ţări de origine". Discursul se lărgeşte la populaţia romilor pentru care creştinii cere "cuvinte de solidaritate împotriva prejudecăţilor". În afară de asta, se priveşte cu îngrijorare la plaga sclaviei şi a traficului de fiinţe umane din timpurile moderne în toată lumea cerând Europei să pună capăt acestei cruzimi în conformitate cu cererea - puternic solicitată de papa Francisc - liderilor religioşi de la 2 decembrie. Bisericile vor însoţi cu reflecţiile lor dezbaterea aflată în desfăşurare cu privire la ambient în vederea colocviilor de la Paris despre schimbarea climatică, în decembrie. Însă mesajul final este mai ales acela de a nu pierde speranţa, în pofida a toate. "Cerem o libertate care alege speranţa şi nu disperarea", scriu Bisericile. "Să ne fie dat să folosim inimile noastre libere şi minţile noastre libere pentru a vindeca rănile". Şi la şaptezeci de ani după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, rugăciunea şi astăzi este "pentru pacea în Europa şi în lume care trebuie să fie mereu rod al dreptăţii".

Mesajul este rezultatul a trei zile de colocvii la Roma care i-au avut din nou împreună pe reprezentanţii Bisericilor creştine din Europa. După Adunările ecumenice europene şi semnarea în 2007 a Charta Oecumenica, ecumenismul european a avut în ultimii ani un moment de stagnare. La Roma în aceste zile s-a respirat în mod categoric un aer nou. Se vede asta din modul în care liderii celor două organisme vorbesc între ei şi discută cu jurnaliştii. Se percepe din consonanţa de gândire şi opinie cu privire la multe teme, ca aceea a libertăţii religioase, a raporturilor dintre stat şi Bisericile din Europa, a fundamentalismului de matrice islamică, a mărturiei creştine şi a martiriului creştin în lume. Reverendul anglican Christopher Hill, preşedinte al KEK, e cel care prezintă în numele tuturor un bilanţ conclusiv al lucrărilor. El e cel care vorbeşte despre un climat "pozitiv şi constructiv". Foarte apreciată şi întâlnirea avută cu Papa Francisc. "Papa - a spus rev. Hill jurnaliştilor - a ştiut să conjuge formalitatea întâlnirii cu umanitatea sa". Dar cu adevărat - întreabă jurnaliştii - credeţi că este posibilă o poziţie comună şi unanimă cu privire la temele de actualitate? Tot el e cel care răspunde: "Uneori, la nivel de percepţie populară, se crede că creştinii sunt mai mult în dezacord decât în acord. Este posibil desigur ca să aibă creştinii viziuni diferenţiate cu privire la unele chestiuni etice. Ceea ce se uită este că despre marile chestiuni referitoare la binele comun, creştinii sunt aproape în întregime, dacă nu în întregime de acord. Nu numai că există un acord adevărat şi cu spectru larg cu privire la binele comun, dar se promovează şi iniţiative concrete şi unanime". Hill a făcut referinţă în această privinţă la angajarea Bisericilor pentru abolirea sclaviei şi a traficului de fiinţe umane şi la diferitele poziţii luate în Anglia de Conferinţa Episcopală Catolică şi de Comuniunea Anglicană cu privire la alegerile politice. Şi a încheiat: "chiar dacă stilurile variază, conţinutul este în mod substanţial acelaşi".

(După agenţia SIR, 8 mai 2015)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 12.