Iaşi: Concert vocal-simfonic de muzică sacră, "Requiem" (Kv 626) de Mozart

Corul catedralei din Iaşi şi orchestra "Tineri Interpreţi Ieşeni" vor interpreta "Requiem" (Kv 626) de Wolfgang Amadeus Mozart, în catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi, duminică, 10 mai 2015, începând cu ora 19.30.

Evenimentul este organizat cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la moartea marelui compozitor român George Enescu.

Concertul este pregătit şi dirijat de pr. dr. Florin Spătariu.

Luni, 4 mai 2015 s-au împlinit 60 de ani de la moartea marelui compozitor, dirijor şi violonist, pianist şi pedagog român George Enescu (19 august 1881 - 4 mai 1955). În memoria acestui mare muzician s-a organizat acest eveniment cultural.

Solişti:

• Luiza Torboli - soprană

• Florentina Onică - mezzosoprană

• Adrian Ionescu - tenor

• Daniel Mateianu - bass

Orgă:

• Octavian Bişoc

Vă aşteptăm cu drag!

Pr. diac. Alexandru Percu

* * *

George Enescu. Date biografice

Ceea ce mi-ar place cu adevărat ar fi să stau culcat in iarba înaltă de pe câmpiile Moldovei, iar gâzele să zumzăie în jurul meu (George Enescu).

Considerat a fi un copil-minune, micul Jurjac (aşa cum îi spuneau familia şi cei apropiaţi), visa să devină compozitor încă de la vârsta de 5 ani. Primele noţiuni muzicale le primeşte de la tatăl său, la vârsta de 4 ani.

Între 1888 şi 1894, George Enescu studiază la Conservatorul din Viena, cu profesori renumiţi ai vremii precum Siegmund Bachrich şi Josef Hellmesberger Junior (vioară), Ernst Ludwig (pian) şi Robert Fuchs (armonie, contrapunct şi compoziţie).

Cele mai cunoscute compoziţii ale lui George Enescu datează din primii ani ai secolului al XX-lea. Printre acestea se numără cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita nr. 1 pentru orchestră în Do major, op. 9 (compusă în 1903 şi interpretată în 1911 de Orchestra Filarmonicii din New York, sub bagheta renumitului compozitor şi dirijor Gustav Mahler) sau Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, op. 13 (1905).

Cea mai îndrăgită lucrare a compozitorului, la care a lucrat mai bine de zece ani, este opera Oedip, op. 23. Terminată în 1931, aceasta i-a fost dedicată Mariei Rosetti-Cantacuzino, cea care va deveni, în 1937, soţia lui George Enescu.

Printre distincţiile ce i s-au acordat în semn de preţuire şi recunoaştere se regăsesc: titlurile de ofiţer şi cavaler al Legiunii de Onoare a Franţei (1913, 1936), Membru de onoare (1916) şi Membru activ (1933) al Academiei Române din Bucureşti, Membru corespondent la Académie des Beaux Arts din Paris (1929), Accademia Nazionale di Santa Cecilia din Roma (1931), Institut de France din Paris (1936) şi Academia de Arte şi Ştiinţe din Praga (1937).

În perioada ce a urmat celui de-al doilea război mondial, George Enescu părăseşte definitiv România şi locuieşte la Paris, unde se stinge din viaţă în anul 1955.

lecturi: 21.