Credinţa creştină

Fundament al oricărei libertăţi

De fratele Alois

Ca tinerii să fie are a unei lumi care are nevoie să regăsească "gustul" de Dumnezeu. Este urarea pe care papa Francisc, printr-un mesaj semnat de cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, îl adresează celor peste treizeci de mii de tineri şi tinere care de ieri, luni 29, până vineri 2 ianuarie sunt la Praga pentru tradiţionala întâlnire de sfârşit de an organizată de comunitatea din Taizé. Un parcurs, numit "Pelerinaj de încredere pe pământ", care trebuie trăit, indică Papa, "în rugăciune şi în dialog reciproc". De fapt, "prin Duhul său, care locuieşte în voi, Cristos vă dăruieşte să fiţi sare a pământului", pentru că vrea "să redea lumii adevăratul său gust" prin "descoperirea frumuseţii comuniunii" cu Dumnezeu şi între fraţi. Şi amintind de cei 25 de ani ai întoarcerii democraţiei în Republica Cehă, Papa a invitat să nu se uite jertfa celor care au luptat împotriva totalitarismului invitându-i pe tineri "să deschideţi drumuri de libertate dăruindu-vă pe voi înşivă". Valoarea libertăţii regăsite de ţările din Europa de Est este una dintre temele care uneşte mai mult şi mesajele trimise de patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu, de primatul Comuniunii Anglicane, Justin Welby, de secretarul general al Federaţiei Mondiale Luterane, Martin Junge, de secretarul ecumenic al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, Olav Fykse Tveit. Temă tratată, în seara inaugurală, şi de priorul de la Taizé în meditaţia pe care o publicăm aproape integral.

Deja am avut aici la Praga o întâlnire europeană în 1990, un an după neuitata "revoluţie de catifea", acel moment de libertate în care graniţele au căzut. La Taizé, şi cred că suntem departe de a fi singurii, rămânem recunoscători popoarelor din Europa centrală şi orientală pentru că au demonstrat că neaşteptatul era posibil. Amintirea acestei mari eliberări permite să sperăm că şi astăzi, în acest moment de tensiune în lume, este posibil un viitor de pace. Întâlnirea noastră demonstrează clar că în fiecare popor există bărbaţi şi femei care vor pacea. În aceste zile ne vom ruga pentru popoarele care suferă violenţa şi războiul, în Ucraina, în Orientul Mijlociu şi în altă parte. Libanezii care sunt aici printre noi aduc mărturiile din regiunea lor. Ţara lor primeşte mii de refugiaţi care provin din Irak şi din Siria. Aş vrea să le spun: să ştiţi că noi toţi aici suntem aproape de voi cu rugăciunea şi cu inima.

În întâlnirea noastră din 1990, preşedintele Republicii, Vaclav Havel, ne-a spus: "«Pelerinajul de încredere pe pământ» vine să ne ajute să găsim izvoarele credinţei şi noile valori spirituale, pierdute în deceniile de regim totalitar". Acest lucru rămâne la fel de actual. Pentru a trăi în pace şi a contribui la pacea în lume, Europa trebuie desigur să se construiască prin parcursuri de apropiere economice şi politice. Însă motivaţia trebuie să provină dintr-un izvor mai profund. Pentru noi acest izvor este pacea pe care Cristos ne-o comunică. Am vrea să fie ferment de pace în omenire. Pentru aceasta este indispensabil a primi pacea lui Dumnezeu în inimile noastre.

În timpurile viitoare, ne vom lăsa conduşi de acest cuvânt al Evangheliei: "Voi sunteţi sarea pământului". Cristos ne avertizează: asiguraţi-vă ca sarea să nu-şi piardă gustul! Să nu ne abandonăm descurajării şi pesimismului.

Dar cum să primim pacea lui Cristos pe care Dumnezeu vrea să ne-o dăruiască? Nu putem avea mereu simţul prezenţei lui Dumnezeu. Un credincios poate să experimenteze şi noaptea credinţei. Cu încrederea noastră în Dumnezeu se poate amesteca îndoiala în faţa misterului care ne depăşeşte. A primi pacea lui Cristos oare nu este o încredere foarte simplă într-o prezenţă? Această încredere un copil o poate da în mod natural. Noi adulţii, în schimb, trebuie s-o alegem. Această alegere este făcută cu toată fiinţa noastră, spirit şi afectivitate.

Încrederea noastră rămâne fragilă în timpul întregii noastre vieţi, ea creşte împărtăşind-o cu alţii. Aşadar, pot să existe momente de lumină, claritate, bucurie. Înţelegem că această prezenţă este aceea a Duhului Sfânt, Duhul lui Cristos înviat, care locuieşte în inimile noastre. În aceste zile, să reînnoim credinţa noastră în Duhul Sfânt care comunică pacea lui Cristos. Această pace n-o putem ţine pentru noi, devine bunăvoinţă pentru alţii, refuzare a nedreptăţilor, angajare a tuturor forţelor noastre pentru ca pământul să poată fi locuibil pentru toţi. Multiple căi permit să ajungem la izvorul păcii lui Cristos. Există rugăciunea, chiar săracă. Există şi frumuseţea, cea a naturii, cea pe care arta ne-o manifestă. Pentru a fi sare a pământului, este indispensabil să menţinem în noi "gustul de a trăi". Dar cum? Căutaţi în bucurie şi cu toate energiile pentru a găsi câteva răspunsuri. Isus ne asigură: "Căutaţi şi veţi găsi".

(După L'Osservatore Romano, 31 decembrie 2014)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 23.