Vatican: Audiența generală de miercuri, 16 octombrie 2013
Iubiți frați și surori, bună ziua!
Când recităm Crezul spunem "Cred într-una, sfânta, catolică și apostolică Biserică". Nu știu dacă ați reflectat vreodată asupra semnificației pe care o are expresia "Biserica este apostolică". Poate câteodată, venind la Roma, v-ați gândit la importanța apostolilor Petru și Paul care aici și-au dat viața pentru a duce și a mărturisi evanghelia.
Dar este mai mult. A mărturisi că Biserica este apostolică înseamnă a sublinia legătura constitutivă pe care ea o are cu apostolii, cu acel mic grup de doisprezece oameni pe care Isus i-a chemat la el într-o zi, i-a chemat pe nume, pentru ca să rămână cu el și pentru a-i trimite să predice (cf. Mc 3,13-19). De fapt, "apostoli" este un cuvânt grec care înseamnă "trimis". Un apostol este o persoană care este trimisă să facă ceva și apostolii au fost aleși, chemați și trimiși de Isus pentru a continua lucrarea sa, adică să se roage - este prima muncă a unui apostol - și, a doua, să vestească evanghelia. Acest lucru este important pentru că, atunci când ne gândim la apostoli am putea să credem că au mers numai să vestească evanghelia, să facă atâtea fapte. Însă în primele timpuri ale Bisericii a fost o problemă pentru că apostolii trebuiau să facă atâtea lucruri și atunci i-au constituit pe diaconi, pentru ca să fie pentru apostoli mai mult timp pentru a se ruga și pentru a vesti cuvântul lui Dumnezeu. Atunci când ne gândim la succesorii apostolilor, episcopii, inclusiv papa, pentru că și el este episcop, trebuie să ne întrebăm dacă acest succesor al apostolilor mai întâi se roagă și dacă după aceea vestește evanghelia: asta înseamnă a fi apostol și pentru aceasta Biserica este apostolică. Noi toți, dacă vrem să fim apostoli așa cum vom explica acum, trebuie să ne întrebăm: Eu mă rog pentru mântuirea lumii? Vestesc evanghelia? Aceasta este Biserica apostolică! Este o legătură constitutivă pe care o avem cu apostolii.
Pornind chiar de la asta aș vrea să subliniez pe scurt trei semnificații ale adjectivului "apostolică" aplicat Bisericii.
1. Biserica este apostolică pentru că este întemeiată pe predica și pe rugăciunea apostolilor, pe autoritatea care le-a fost dată lor de Cristos însuși. Sfântul Paul le scrie creștinilor din Efes: "Sunteți concetățeni ai sfinților și oameni de casă ai lui Dumnezeu, zidiți pe temelia apostolilor și a profeților, piatra unghiulară fiind Cristos Isus" (2,19-20); adică îi aseamănă pe creștini cu pietrele vii ce formează un edificiu care este Biserica și acest edificiu este întemeiat pe apostoli, drept coloane, iar piatra care sprijină totul este Isus însuși. Fără Isus nu poate să existe Biserica! Isus este tocmai baza Bisericii, fundamentul! Apostolii au trăit cu Isus, au ascultat cuvintele sale, au împărtășit viața sa, mai ales au fost martori ai morții și învierii sale. Credința noastră, Biserica pe care Cristos a voit-o, nu se întemeiază pe o idee, nu se întemeiază pe o filozofie, se întemeiază pe Cristos însuși. Și Biserica este ca o plantă care de-a lungul secolelor a crescut, s-a dezvoltat, a adus roade, însă rădăcinile sale sunt bine împlântate în el, și experiența fundamentală a lui Cristos pe care au trăit-o apostolii, aleși și trimiși de Isus, ajunge până la noi. Din acea plantă micuță, în zilele noastre Biserica este în toată lumea.
2. Dar să ne întrebăm: Cum este posibil pentru noi să ne legăm cu acea mărturie, cum poate să ajungă până la noi ceea ce au trăit apostolii cu Isus, ceea ce au ascultat de la el? Iată a doua semnificație a termenului "apostolicitate". Catehismul Bisericii Catolice afirmă că Biserica este apostolică deoarece "păstrează și transmite, cu ajutorul Duhului Sfânt care locuiește în ea, învățătura, depozitul bun, cuvintele sănătoase auzite de la apostoli" (nr. 857). Biserica păstrează de-a lungul secolelor acest tezaur prețios, care este Sfânta Scriptură, doctrina, sacramentele, slujirea păstorilor, așa încât putem să fim fideli lui Cristos și să fim părtași de însăși viața sa. Este ca un fluviu care curge în istorie, se dezvoltă, irigă, însă apa care curge este mereu aceea care pornește de la izvor, iar izvorul este Cristos însuși: el este Cel Înviat, el este Cel Viu, și cuvintele sale nu trec, pentru că el nu trece, el este viu, el astăzi este printre noi aici, el ne aude și noi vorbim cu el și el ne ascultă, este în inima noastră. Isus este cu noi, astăzi! Aceasta este frumusețea Bisericii: prezența lui Isus printre noi. Ne gândim vreodată la cât de important este acest dar pe care Cristos ni l-a dăruit, darul Bisericii, în care putem să-l întâlnim? Ne gândim vreodată cum tocmai Biserica, în drumul său de-a lungul secolelor - în pofida dificultăților, problemelor, slăbiciunilor, păcatelor noastre - este cea care ne transmite mesajul autentic al lui Cristos? Ne dăruiește siguranța că noi credem în ceea ce realmente Cristos ne-a comunicat?
3. Ultimul gând: Biserica este apostolică pentru că este trimisă să ducă evanghelia la toată lumea. Continuă în drumul istoriei însăși misiunea pe care Isus a încredințat-o apostolilor: "Așadar, mergeți, și faceți ucenici din toate națiunile, botezându-i în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-i să țină toate câte v-am poruncit. Și iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul lumii" (Mt 28,19-20). Asta e ceea ce Isus ne-a spus să facem! Insist asupra acestui aspect al misionarității, pentru că Cristos ne invită pe toți "să mergem" în întâmpinarea celorlalți, ne trimite, ne cere să ne mișcăm pentru a duce bucuria evangheliei! Însă o dată să ne întrebăm: Suntem misionari prin cuvântul nostru, dar mai ales prin viața noastră creștină, prin mărturia noastră? Sau suntem creștini închiși în inima noastră și în bisericile noastre, creștini de sacristie? Creștini numai cu vorba, dar care trăiesc ca păgânii? Trebuie să ne punem aceste întrebări, care nu sunt un reproș. Și eu mi-o spun mie însumi: Cum sunt creștin, cu mărturia într-adevăr?
Biserica are rădăcinile sale în învățătura apostolilor, martori autentici ai lui Cristos, dar privește la viitor, are conștiința fermă că este trimisă - trimisă de Isus - să fie misionară, ducând numele lui Isus cu rugăciunea, vestirea și mărturia. O Biserică ce se închide în ea însăși și în trecut, o Biserică ce privește numai micile reguli de obișnuințe, de atitudini, este o Biserică ce trădează propria identitate; o Biserică închisă trădează propria identitate! Așadar, să redescoperim astăzi toată frumusețea și responsabilitate de a fi Biserică apostolică! Și amintiți-vă: Biserică apostolică pentru că ne rugăm - prima misiune - și pentru că vestim evanghelia cu viața noastră și cu cuvintele noastre.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
* * *
Biserică apostolică? Papa explică:
lecturi: 18.