Miercuri, 19 iunie 2013, Biserica Catolică din România a înaintat autorităţilor competente cinci amendamente pentru Constituţia României aflată în revizuire: Biserica Greco-Catolică din România a înaintat două amendamente, printr-o scrisoare semnată de Eminenţa Sa cardinalul Lucian Mureşan, arhiepiscop major; Conferinţa Episcopilor Catolici din România (CER) - care reuneşte toţi episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România - a înaintat trei amendamente, printr-o scrisoare semnată de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti şi preşedinte CER.

Ratificând Tratatul de la Lisabona (în 2008), România s-a angajat "să respecte şi să nu aducă atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului naţional, bisericile şi asociaţiile sau comunităţile religioase din statele membre" ale Uniunii Europene. De asemenea, "recunoscându-le identitatea şi contribuţia specifică", s-a obligat să menţină "un dialog deschis, transparent şi constant cu aceste biserici şi organizaţii" (v. art. 17 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene).

Astfel, Biserica Greco-Catolică din România a cerut autorităţilor competente să recunoască în viitorul text al Constituţiei rolul său "în constituirea şi modernizarea statului român"şi definirea libertăţii religioase, după exemplul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului; Conferinţa Episcopilor Catolici din România a solicitat definirea căsătoriei ca uniune între un bărbat şi o femeie, apărarea şi susţinerea vieţii de la concepere şi până la moartea naturală, şi garantarea libertăţii religioase şi recunoaşterea fundamentării acesteia pe demnitatea persoanei.

Card. Lucian Mureşan a amintit în scrisoarea sa aportul Bisericii Greco-Catolice în constituirea identităţii naţionale şi a statului român: de la episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus "pentru prima dată termenul de «naţiune română» la 1737", la "Şcoala Ardeleană" care a "format conştiinţa naţională românească", şi continuând cu înlocuirea de către Biserica Greco-Catolică a scrierii chirilice cu alfabetul latin, cu contribuţia adusă la unirea de la 1918 şi lupta împotriva "comunismului şi sovietizării ţării". De asemenea, Eminenţa sa a denunţat faptul că "Biserica Greco-Catolică încă nu a fost repusă în drepturi, în mare parte credincioşii ei fiind în continuare în imposibilitatea de a-şi putea practica credinţa liber şi nestânjenit în România".

ÎPS Ioan Robu, aducând argumente din magisteriul Bisericii Catolice (Codul de Drept Canonic - recunoscut şi respectat de statul român -, Catehismul Bisericii Catolice şi decretul Dignitatis Humanae al Conciliului Ecumenic Vatican II) a subliniat că "legământul matrimonial (căsătoria) se încheie între un bărbat şi o femeie" şi a amintit că "scopurile naturale ale căsătoriei privesc în egală măsură binele soţilor precum şi naşterea şi educarea copiilor". De asemenea, arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti a solicitat garantarea prin Constituţie a libertăţii religioase şi stipularea că "această libertate îşi are fundamentul în însăşi demnitatea persoanei umane".

Episcopii catolici din România au cerut, totodată, ca în Constituţia revizuită "să se stabilească foarte clar că viaţa oricărui român este apărată şi susţinută din primul moment al conceperii şi până la moartea naturală". Această solicitare este conformă cu Declaraţia universală a drepturilor omului şi nu este nouă în ambientul legislativ european. De fapt, în această perioadă este în curs, la nivelul Uniunii Europene, o campanie de adunare de semnături pentru iniţiativa cetăţenească intitulată "One of us" (Unul dintre noi), bazată pe dreptul cetăţenilor membri ai UE de a înainta propuneri legislative Parlamentului European. Proiectul "One of us" urmăreşte "protecţia juridică a demnităţii, a dreptului la viaţă şi a integrităţii fiecărei fiinţe umane din momentul concepţiei".

Cristina Grigore

(Text preluat de pe www.arcb.ro, cu adaptări)

lecturi: 12.