Cesano: Hramul comunităţii românilor catolici

L-a ales ca ocrotitor ceresc pe sfântul Anton de Padova, iar după Liturghia hramului, în momentul convivial şi de "socializare" cum se spune azi, se aflau cel puţin alţi şase tineri, căsătoriţi sau încă nu, care purtau numele marelui făcător de minuni, ecumenicul, bunul, grijuliul Sfânt Anton. Este vorba de comunitatea catolicilor români de rit latin din localitatea Cesano, situată la mai bine de 20 km nord de Roma, în direcţia Viterbo. Actualmente Cesano este numele celei de-a 52-a zone a Romei, fiind situată în ceea ce este cunoscut ca "Agro Romano".

Din motive practice, hramul comunităţii nu s-a ţinut la 13 iunie, ziua naşterii pentru cer a marelui taumaturg, ci a fost amânat doar câteva zile, duminică, 16 iunie 2013.

A fost al 5-lea hram pe care l-a sărbătorit această comunitate înfiinţată în decembrie 2008 de pr. Adrian Chili, chiar în primul al venirii sale în Italia, ca responsabil pastoral al catolicilor români din Ladispoli, trimis de episcopul de Iaşi, PS Petru Gherghel şi aprobat de episcopul Gino Reali al Diecezei de Porto şi Santa Rufina.

Este o comunitate mică ce reuneşte credincioşi din Cesano, dar şi din împrejurimile Lacului Bracciano. Comunitatea este mică numeric, dar vioaie, căreia părintele Adrian pare să-i fi imprimat încă de la început, şi recunoaşte acest lucru, un spirit deschis plin de interes pentru participarea la viaţa comunitară. Am constatat personal acest lucru prima dată cu ocazia vizitei canonice a episcopului locului, efectuată duminică, 14 aprilie 2013, şi a doua oară, duminică 16 iunie la sărbătoarea hramului, unde am fost invitat să prezidez sfânta Liturghie.

Comunitatea se reuneşte regulat pentru Sfânta Liturghie la ora 18.00, în fiecare duminică şi la marile sărbători în biserica "San Sebastiano" (de pe Via della Stazione di Cesano, 402, 00123 Roma). Este una din cele trei bisericile din localitate şi a fost dedicată sfântului Sebastian, martirizat la Roma, în sec. al III-ela. Ca şi alte comunităţi de români catolici din Italia şi cea din Cesano şi-a ales un protector ceresc pe care îl cinsteşte, îl invocă şi-i sărbătoreşte comemorarea liturgică. Se creează astfel tradiţie în viaţa unei comunităţi, prevenind situaţia în care aceasta ar fi nevoită să schimbe locul şi să se reunească într-o altă biserică pentru slujbele religioase.

Liturghia haramului din acest an a început la ora 15.00. Vremea era foarte caldă şi să ne gândim că în aceeaşi biserică se oficiase mai înainte Liturghia în limba italiană şi apoi în limba engleză pentru comunitatea nigeriană. Este un indiciu că aceste comunităţi etnice ţin la păstrarea duminicii şi sfinţirea ei prin participarea la sfânta Liturghie celebrată cu cei de acelaşi neam şi în propria limbă.

La fel ca odinioară în parohiile catolice din ţară, s-a păstrat tradiţia care vrea ca hramul să implice omul întreg. Are de aceea două părţi: una dedicată cinstirii Domnului şi primirii sufletului prin sfintele sacramente şi rugăciuni prin mijlocirea sfântului patron şi alta dedicată trăirii bucuriei în Domnul împreună cu alţii împărtăşind experienţe, informaţii şi cunoştinţe, ca şi răgazul sănătos şi destinderea corporală. Una în lăcaşul de rugăciune, iar cealaltă acasă sau împreună într-un loc public. Este slujba religioasă urmată de prânzul cu oaspeţii şi momente de destindere.

Duminică la Liturghia hramului pentru comunitatea catolică din Cesano au participat peste o sută de credincioşi. Toţi, familii tinere cu copii şi câţiva oaspeţi. La altar au fost trei preoţi: pr. Adrian Chili, responsabilul comunităţii, pr. Daniel Mărtinaş, student la Roma pentru studii de specializare, care a rostit predica de hram, şi cel care vă povesteşte evenimentul. Părintele Romeo Neculai, tot dintre studenţii din Roma, a oferit credincioşilor ocazia de mărturisire sacramentală.

Celebrarea euharistică a decurs frumos fiind trăită în bucurie. O constatare: lumea noastră pare mai atentă, mai conştientă de momentul spiritual la care ia parte, mai motivată lăuntric când este în afara ţării. Probabil şi datorită faptului că sunt puţini, credincioşii caută să formeze împreună o comunitate, să se deschidă şi să devină mai responsabili. Lucrul îi interesează. La aceasta nu-i obligă nimeni, iar anturajul sau mediul nu-i favorizează, din contra posibilitatea de intrare în anonimat religios este foarte mare şi mulţi cedează. Lăsând la o parte neajunsurile şi consecinţele nefaste ale fenomenului migraţiei umane, s-ar putea vedea aici un beneficiu creat de situaţia de imigrat.

Credincioşii au urmărit cu atenţie predica ţinută de pr. Daniel Mărtinaş şi ilustrată prin exemple, care a vorbit despre universalitatea cinstirii sfântului Anton de Padova, vestitor al evangheliei şi puternic mijlocitor la Dumnezeu. Părintele Daniel a explicat cum mijloceşte sfântul Anton ca mare prieten al lui Dumnezeu, cum Domnul ascultă mereu rugăciunile oamenilor, însă nu aşa cum şi când îi spunem noi. În rugăciune se realizează întotdeauna cererea "Facă-se voia ta".

La terminarea Liturghiei, s-a cântat oficiul sfântului Anton şi au fost sfinţiţi crinii şi binecuvântaţi copiii. Toţi au plecat din jurul altarului cu binecuvântarea solemnă invocată de preoţi de la Dumnezeu prin mijlocirea sfântului Anton.

Pr. Adrian a mulţumit tuturor pentru participare şi contribuţia adusă în pregătirea sărbătorii hramului. Referindu-se la cei prezenţi, a recunoscut pe unii care se văd doar la Crăciun, la Paşti şi la hram. Acestora le-a spus că doreşte mult să-i vadă mai des, dacă e posibil chiar în fiecare duminică la sfânta Liturghie.

Partea a doua a hramului, cea dedicată, împărtăşirii conviviale şi destinderii corporale a avut loc în marea sală a complexului parohial. Aici, erau pregătite mese şi scaune pentru fiecare, inclusiv pentru cei mai mici. La capătul de jos al sălii a evoluat o mică formaţie muzicală alcătuită de trei artişti, din rândul comunităţii şi nu numai, care şi-au dovedit talentul la voce şi instrumente.

Aici s-a văzut din nou organizarea comunitară a hramului, fiecare în rolul şi modul personal de participare. Femei şi bărbaţi s-au întrecut în pregătirea şi punerea mesei cu produse culinare româneşti. Momentul de destindere a început cu rugăciunea de binecuvântare rostită de pr. Adrian, care a demonstrat aptitudini nebănuite de organizare. În modul cel mai firesc, aşa cum a dat binecuvântarea pentru începutul agapei fraterne, la fel a invitat la horă comesenii prezenţi. Timpul de dans s-a prelungit în ritmuri tot mai intense şi diversificate între clasicul popular şi combinaţii moderne, neieşind însă din formele recomandate odinioară credincioşilor de misionarii franciscani. Puţini dintre cei prezenţi au rămas pe scaune. Şi era atât de legitimă petrecerea de hram a acestor oamenii care muncesc din greu în cursul săptămânii sau îndură necazuri la gândul zilei de mâine. Bucuria Domnului să fie puterea noastră, ne urează autorul biblic.

De aceea, se poate spune că, duminică la Cesano, la nord de Roma, în comunitatea românilor catolici a fost o sărbătoare de armonie pentru suflet şi pentru trup, arătându-se că Dumnezeu promiţând şi dăruindu-i omului bunurile veşnice nu i le răpeşte pe cele trecătoare.

Mons. Anton Lucaci

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 16 iunie: Cesano: Hramul comunităţii românilor catolici

lecturi: 6.