Briefing de prezentare pentru celebrarea solemnă de deschidere a Anului Credinţei (9 octombrie 2012)

Este de însemnătate deosebită că Anul Credinţei începe în aceeaşi zi cu aniversarea a cincizeci de ani de la deschiderea Conciliului Ecumenic al II-lea din Vatican. Alegerea nu este deloc întâmplătoare. Aniversarul conciliar este o oportunitate pentru a ne întoarce la evenimentul Conciliului care a marcat în mod determinant viaţa Bisericii din secolul al XX-lea şi pentru a verifica incidenţa învăţăturilor sale în decursul acestor decenii şi al anilor următori care vor marca angajarea Bisericii pentru noua evanghelizare. De fapt, Conciliul al II-lea din Vatican a voit să fie un moment privilegiat de nouă evanghelizare. Din discursul de deschidere al lui Ioan al XXIII-lea, străbătând întreaga învăţătură conciliară care reiese din cele 16 documente ale sale, pentru a ajunge la magisteriul lui Paul al VI-lea, ideea de bază care rezultă în mod tot mai evident era aceea de a vorbi din nou omului din ziua de azi a lui Dumnezeu şi despre importanţa credinţei pentru viaţa sa. În manieră clară exprimă asta şi Benedict al XVI-lea în Porta fidei: ". Am considerat că a iniţia Anul credinţei în coincidenţă cu aniversarea a cincizeci de ani de la deschiderea Conciliului al II-lea din Vatican poate să fie o ocazie propice pentru a înţelege că textele lăsate ca moştenire de Părinţii conciliari, conform cuvintelor fericitului Ioan Paul al II-lea, «nu-şi pierd valoarea lor şi nici vigoarea lor. Este necesar ca ele să fie citite în manieră corespunzătoare, să fie cunoscute şi asimilate ca texte calificate şi normative ale Magisteriului, în cadrul Tradiţiei Bisericii... Simt mai mult ca oricând obligaţia de a arăta Conciliul ca marele har de care Biserica a beneficiat în secolul al XX-lea: în el ne este oferită o busolă sigură pentru a ne orienta în drumul secolului care se deschide». Şi eu intenţionez să reafirm cu forţă ceea ce am afirmat cu privire la Conciliu la puţine luni după alegerea mea ca Succesor al lui Petru: «dacă îl citim şi îl receptăm conduşi de o hermeneutică justă, el poate să fie şi să devină tot mai mult o mare forţă pentru mereu necesara reînnoire a Bisericii»" (nr. 5).

De aceea, aniversarea a cincizeci de ani ai Conciliului merită să fie nu numai amintită, ci celebrată din partea Bisericii. Ea vrea să facă asta prin Anul Credinţei, pentru ca să fie o ocazie propice pentru a reînsufleţi credinţa credincioşilor şi a-i însufleţi cu un spirit de evanghelizare tot mai convins. El rămâne şi ca un An dedicat studierii şi aprofundării învăţăturii conciliare pentru ca să fie sprijin în formarea credincioşilor - îndeosebi prin cateheză - în viaţa sacramentală a comunităţii creştine şi în mărturia de viaţă pe care fiecare este chemat să o urmărească pentru să nu fie întunecată de nimic credibilitatea credinţei, ci să regăsească prospeţimea sa şi forţa sa evanghelizatoare cu un limbaj tot mai coerent şi eficace.

În lumina acestor lucruri, merită să fie explicată celebrarea de inaugurare a Anului Credinţei care este puternic impregnată de semne care evocă Conciliul. La deschiderea celebrării, în timp ce credincioşii sunt chemaţi să trăiască un moment de pregătire pentru sfânta Euharistie, vor fi citite câteva texte din cele 4 constituţii conciliare care au marcat lucrările Conciliului şi reînnoirea în viaţa Bisericii. Apoi, va fi repetată procesiunea lungă care în imaginarul colectiv duce înapoi la ziua de 12 octombrie 1962. Ea va fi formată din toţi episcopii care vor lua parte la concelebrarea solemnă prezidată de Sfântul Părinte. Vor participa toţi Părinţii sinodali care în aceste zile participă la lucrările despre noua evanghelizare, toţi Preşedinţii Conferinţelor episcopale din lume şi 14 Părinţi conciliari care, în pofida vârstei, au reuşit să vină la Roma. Fuseseră invitaţi 70 de Părinţi conciliari care mai trăiesc, însă vârsta înaintată sau problemele de sănătate i-au împiedicat să fie printre noi. Ne-au scris, oricum, confirmând participarea lor spirituală şi sprijinul lor în acest moment aşa de solemn pentru viaţa Bisericii. Vor fi prezenţi: cardinal Francis Arinze (Prefect emerit al Congregaţiei pentru Cultul Divin), cardinal Serafim Fernandes de Araújo (Arhiepiscop emerit de Belo Horizonte - Brazilia), cardinal Giovanni Canestri (Arhiepiscop emerit de Genova - Italia), mons. José Mauro Ramalho de Alarcón Santiago (Episcop emerit de Iguatú - Brazilia), mons. Yves-Georges-Renè Ramousse, M.E.P. (Vicari Apostolic emerit de Phnom-Penh - Cambogia), mons. Georges-Hilaire Dupont, O.M.I. (Episcop emerit de Pala - Ciad), mons. Leonardo Felice (Episcop emerit de Cerreto Sannita-Telese-Sant'Agata dei Goti - Italia), mons. Luigi Bettazzi (Episcop emerit de Ivrea - Italia), mons. Arturo Antonio Szymanski Ramirez (Arhiepiscop emerit de San Luis Potosí - Messico), mons. Hilarion Capucci (Arhiepiscop de Cezareea din Palestina), mons. Robert Casimir Tonyui Messan Dosseh-Anyron (Episcop emerit de Lomé - Togo), mons. William John McNaughton (Episcop emerit de Incheon - Corea), mons. Roberto Cáceres (Episcop emerit de Melo - Uruguay), mons. Colin Cameron Davies (Episcop emerit de Ngong - Kenya). După procesiune va urma întronarea Cuvântului lui Dumnezeu. Şi acest semn aminteşte de un moment semnificativ al lucrărilor conciliare când, în şedinţele solemne din bazilica Sfântul Petru, venea în procesiune Sfânta Scriptură şi era aşezată în centrul adunării conciliare pentru a le aminti tuturor să fie în slujba Cuvântului lui Dumnezeu care rămâne drept centrul acţiunii Bisericii. Va fi folosit acelaşi tron şi aceeaşi Sfântă Scriptură de la lucrările conciliare. La sfârşitul celebrării euharistice se va săvârşi un alt semn pentru a arăta că învăţătura conciliară menţine vie actualitatea sa şi încă merită să fie cunoscută şi aprofundată.

Se va aminti că la încheierea Conciliului, Paul al VI-lea a încredinţat Mesaje poporului lui Dumnezeu. Aceleaşi mesaje vor fi încredinţate de Papa Benedict al XVI-lea mai multor categorii de persoane.

Guvernanţilor şi va fi primit de Decanul Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun, de Vice Decanul Corpului Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun şi de un Ambasador pentru fiecare continent. Oamenilor de ştiinţă şi de gândire, va fi încredinţat lui Fabiola Gianotti (Italia), fizician de cercetare din CERN, responsabil al experimentului ATLAS la Large Hadron Collider (LHC). La 4 iulie 2012 a anunţat prima observare a unei particule compatibile cu bosonul Higgs, Robert Spaemann (Germania), filozof de faimă internaţională şi Gerard Lohfink (Germania), biblist renumit în toată lumea ştiinţelor biblice şi teologice. Artiştilor, va fi primit de James MacMillan (Regatul Unit), compozitor scoţian mai important din generaţia sa în Regatul Unit, precum şi printre cei mai stimaţi la nivel mondial; Arnaldo Pomodoro (Italia), întrei cei mai mari sculptori contemporani; Giulio Base (Italia), actor şi regizor italian, care are la activ participarea la multe filme, seriale de televiziune, şi maestrul Ermanno Olmi (Italia), regizor italian de faimă mondială, care a folosit talentul său şi ca scenarist la foarte multe filme. Femeilor şi va fi încredinţat lui Valentina Alazraki (Mexic), jurnalistă vaticanistă, fostă Preşedinte al Asociaţiei Presei externe în Italia; Annalisa Minetti (Italia), cântăreaţă şi sportivă, medaliată cu bronz la Paralimpiadele de la Londra din 2012 la 1.500 de metri; Jocelyne Khoueiry (Liban), membru fondator şi preşedinte al mişcării laicale "La Libanaise-Femme du 31 Mai", mişcare feminină care are ca obiectiv educaţia femeilor libaneze la doctrina socială pentru o societate mai umană; Sr. Maria Ko Ha Fong (Hong Kong, China), soră din Congregaţia Fiicelor Mariei Ajutătoare, profesoară de teologie, şi Kathryn Lopez (SUA), jurnalistă, directoare a cotidianului National Review Online, este cunoscută şi apreciată la nivel Statelor Unite. Muncitorilor şi va fi încredinţat lui Raffaele Bonanni (Italia), Secretar general al Confederaţiei Italiene Sindicate Muncitori (CISL); Luis Alberto Urzúa Iribarren (Chile), miner rămas blocat în minera din San José în Chile, cu alţi 32 de colegi, la circa 700 metri adâncime timp de peste 2 luni; Renato Caputol şi Flor Ventura cu cei 4 copii ai lor (Filipine), sunt muncitori imigraţi în Italia de 23 de ani. Săracilor, Bolnavilor şi Suferinzilor şi va fi încredinţat lui Martino Vittoria (Italia), bolnavă asociată la Unitalsi; Gerardo Signore, medic; Maria Luisa Pieroni (Italia), de la Crucea Roşie şi Giuseppa Cassaniti Mastrojeni, preşedinte naţional al Asociaţiei italiene rude şi victime ale străzii; mama lui Valeria, moartă într-un accident rutier la 17 ani. Tinerilor şi va fi încredinţat lui Tatiane Araùjo (Brazilia), tânără, Anna Fsadni (Sydney, Australia), Robert Prybyla (Texas, SUA), Chiara Azwka (Congo), Ivan Luna (Filipine), Cyril Brunet (Franţa). În sfârşit, fiind a douăzecea aniversare a Catehismului Bisericii Catolice, Sfântul Părinte va încredinţa copia Catehismului într-o ediţie specială publicată pentru Anul Credinţei la doi reprezentanţi ai Cateheţilor: Caroline Fairey, Accademic Assistant la Maryvale Institute din Birmingham şi Tommaso Spinelli, catehet al grupului de adolescenţi din parohia romană Sfânta Melania Junioară. Cum se observă, se amestecă personalităţi cunoscute cu credincioşi din toată lumea care reprezintă situaţii emblematice ale angajării credinţei, dar aceasta este Biserica spre care ne îndreptăm ca în timpul Conciliului. Trec anii, dar forţa Conciliului al II-lea din Vatican rămâne cu încărcătura sa de dorinţă pentru ca la întreaga lume să poată ajunge Evanghelia lui Cristos. Facem asta cu intenţia de a le oferi creştinilor un motiv ulterior pentru a se simţi parte dintr-o Biserică ce nu cunoaşte graniţe şi care în fiecare zi îşi reînnoieşte credinţa sa în Domnul cu o angajare de viaţă paradoxală prin stilul pe care suntem chemaţi să-l asumăm.

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 8.