Bucureşti: Conferinţă despre Milostivirea divină şi Ioan Paul al II-lea

Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti, prin Academia Teologică "Anton Durcovici", a organizat, la 30 august 2011, începând cu ora 16.30, conferinţa "Fericitul Ioan Paul al II-lea, apostol al Milostivirii Divine şi enciclica «Dives in Misericordia»", la Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfânta Tereza" din Bucureşti, în aula "Auditorium Maximum" de la etajul IV. Au fost invitaţi: pr. prof. univ. dr. Jan Michniak (Cracovia), pr. prof. univ. dr. Tadeusz Rostworowski, SJ (Cracovia) şi conf. univ. dr. Ecaterina Hanganu (Iaşi).

Sub titlul "Milostivirea lui Dumnezeu în învăţăturile fericitului Ioan Paul al II-lea", pr. Jan Michniak a prezentat "Misterul milostivirii Dumnezeieşti în revelaţie", "Proclamarea milostivirii Lui Dumnezeu" (Laudele aduse Dumnezeului Milostivirii, Înfăptuirea milostivirii, Rugăciunea pentru milostivire) şi "A încredinţa lumea Milostivirii Dumnezeieşti". "În faţa îndepărtării omului de Dumnezeu, până la a deveni incapabil să pronunţe cuvântul «milostivire» şi să se deschidă la lucrările lui Dumnezeu, Biserica ar trebui să rostească acest cuvânt în numele lui" (...) "Convingerea că este necesar să ne rugăm pentru milostivire l-a condus pe Sfântul Părinte la formularea Actului de Încredinţare a lumii Milostivirii lui Dumnezeu (cu ocazia consacrării Bazilicii Milostivirii Dumnezeieşti din Cracovia, la 17 august 2002), act de credinţă al cărui fundament este atitudinea de încredere în Dumnezeu, ca aceea a copilului faţă de un Tată milostiv, care niciodată nu-l abandonează pe om şi căruia-i dăruieşte constant, iubirea sa" - a spus pr. Jan Michniak. Misterul Milostivirii lui Dumnezeu este deosebit de actual datorită experienţei sorei Faustina Kowalska (1905-1938), pe care Ioan Paul al II-lea a numit-o "un dar al lui Dumnezeu pentru timpurile noastre".

La acest "dar al lui Dumnezeu", mai exact la legătura între "Micul Jurnal" al sfintei sr. Faustina şi enciclica "Dives in misericordia" a fericitului Ioan Paul al II-lea s-a referit în cuvântul său pr. Tadeusz Rostworowski. Conferinţa sa a început cu o serie de întrebări care sunt "forţa motrice" a discursului şi deschid calea unor cercetări ulterioare: "Cum s-a întâmplat ca «Micul Jurnal», a cărui ediţie critică nu fusese publicată în 1981, când a apărut enciclica, iar cultul Milostivirii Divine revelat surorii Faustina în forma sa publică era interzis oficial de Magisteriul Bisericii, a inspirat enciclica papală? Care este sarcina şi semnificaţia cultului Milostivirii lui Dumnezeu pe care sfânta Faustina a transmis-o persoanei lui Ioan Paul al II-lea? Ce anume leagă aceste documente? Ar fi apărut enciclica dacă nu ar fi existat «Micul Jurnal»? Unii consideră că Ioan Paul al II-lea, în primul rând, a identificat şi formulat baza biblică a cultului Milostivirii lui Dumnezeu; dar numai aceasta să fie oare?" După acest Status Questionis, autorul prezintă: 1. istoria "Micului Jurnal", referindu-se la perioada de interzicere a cultului Milostivirii lui Dumnezeu revelat surorii Faustina care a durat până în aprilie 1978, când papa Paul al VI-lea a revocat interdicţia; impresionantă în acest sens este mărturia pr. prof. Ignatiu Różycky, pe care o citează pr. Tadeusz Rostworowski; 2. primul indiciu al acestei interdependenţe, problemă pusă în discuţie în prefaţa la prima ediţie a "Micului Jurnal" scrisă de actualul cardinal Andrei Maria Deskur; 3. cercetările pr. prof. Andrei Witko; 4. indicii proprii de interdependenţă. "Cercetarea interdependenţei şi continuarea ideilor celor două Persoane persistă şi se dezvoltă pe scară globală" - aceasta înseamnă de fapt "continuitatea inspiraţiei Divine citite de oamenii Bisericii" a arătat pr. Tadeusz Rostworowski. "Poate că ne împrejmuiesc "păduri în flăcări" - nouă însă ne este arătată calea plină de încredere şi devotament pentru Acela care ne oferă Inima sa Milostivă fiecăruia dintre noi, inimă la care avem acces întotdeauna" - a subliniat pr. Tadeusz Rostworowski.

"La răscrucea timpului - vizita fericitului Ioan Paul al II-lea în România" s-a intitulat cuvântul dr. Ecaterina Hanganu. "O naţiune răstignită pe crucea credinţei sale" (aşa cum afirma papa Ioan Paul al II-lea cu ocazia vizitei sale în România), România a fost destinată a fi, ca şi Polonia, "poarta furtunilor" care a stat pavăză Europei şi în faţa flamurii profetului, şi în faţa comunismului - cel puţin pentru un timp. ?ară latină, cu alfabet latin, dar cu religie majoritar ortodoxă, tot aşa cum Polonia este ţară cu limbă slavă de vest, dar cu alfabet latin şi religie majoritar romano-catolică, menirea lor acum este să fie "punte" între Occident şi Orient. Vizita Sfântului Părinte în România (7-9 mai 1999), efectuată în condiţiile marasmului economic şi spiritual post-revoluţionar, urmată de vizita Preafericitului Teoctist la Vatican în octombrie 2002, a deschis drumul României spre NATO, spre UE ("a întors România cu faţa spre lume"), dar, mai mult decât atât, a arătat că drumul spre unitatea creştinilor este irevocabil.

Lucrările conferinţei, desfăşurate într-o atmosferă de caldă şi înaltă spiritualitate, s-au bucurat de un succes deosebit, aşa cum a apreciat ÎPS Ioan Robu, prezent în sală.

Ovidiu Bişog

lecturi: 14.