Misiunea şi ecumenismul nu sunt inconciliabile

Material pentru Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor 2010

Exponenţi creştini din diferite confesiuni au publicat un document în care depăşesc dialectica în care se opunea vestirea Evangheliei (misiunea) dialogului ecumenic.

Este vorba de materiale redactate de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor şi de Comisia Credinţă şi Constituţie din Consiliul Ecumenic al Bisericilor cu ocazia Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor şi pentru restul anului 2010.

Documentul, publicat recent, este dedicat temei "Misiune şi unitate", inspirându-se din fraza din Evanghelia după Luca (24,48) "Voi veţi fi martorii acestor lucruri".

Aşa cum explică Introducerea, "nu toţi asociază misiunea şi preocuparea pentru unitatea creştinilor".

De fapt, în unele regiuni ale planetei, una din problemele cele mai serioase pe care a trebuit să le înfrunte dialogul ecumenic în ultimele decenii este legată tocmai de sosirea misionarilor de diferite confesiuni creştine, văzuţi uneori ca o formă de "concurenţă".

Totuşi, documentul întreabă: "Angajarea misionară a Bisericii şi angajarea sa ecumenică nu merg împreună?".

"Prin Botezul nostru formăm deja un singur trup şi suntem chemaţi să trăim în comuniune. Dumnezeu ne-a creat fraţi şi surori în Isus Cristos. Nu aceasta este mărturia fundamentală pe care trebuie s-o prezentăm?", continuă textul.

"Fără a nega rivalităţile dintre misionarii trimişi de diferite Biserici", documentul recunoaşte că "aceia care au fost în prima linie în misiune au fost probabil primii care au conştientizat tragedia pe care o reprezenta dezbinarea creştinilor".

Pentru acest motiv, textul susţine că în trecut misionarii au fost adesea maeştri de ecumenism.

"Dacă în Europa erau obişnuit separările ecleziale, scandalul lipsei de unire apărea în mod clar misionarilor care aveau funcţia de a vesti Evanghelia populaţiilor care nu cunoşteau nimic despre Cristos", explică documentul.

"Anumite rupturi ecleziale care au marcat istoria creştinismului nu erau fără fundament teologic - admite el -. Dar se caracterizau şi prin contextul (istoric, politic, intelectual...) care le-au dat naştere. Cum se putea permite să se exporte aceste diviziuni popoarelor care nu-l cunosc pe Cristos?".

"La început, noile Biserici locale nu puteau să fie acuzate de dezacordul dintre mesajul de iubire pe care voiau să-l trăiască şi separarea efectivă a discipolilor lui Cristos. Cum să faci să se înţeleagă reconcilierea oferită în Isus Cristos dacă înşişi botezaţii se ignoră sau se luptă între ei?", se întreabă redactorii documentului.

"Cum pot grupurile care trăiesc în ostilitate reciprocă să predice - în mod credibil - un singur Domn, o singură credinţă, un singur Botez?", insistă ei.

Cel mai bun mod de a promova unitatea creştinilor, conclude textul, constă deci în vestirea lui Cristos.

"Evanghelia nu este un lux în umanitatea noastră rănită de dezbinări; Evanghelia nu poate să fie vestită de voci discordante".

Cu această ocazie, promotorii Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, Comisia Credinţă şi Constituţie a Consiliului Ecumenic al Bisericilor şi Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, au încredinţat pregătirea textelor unor exponenţi din Bisericile creştine din Scoţia.

Decizia vrea să amintească de centenarul Conferinţei misionare din Edinburg din anul 1910, care în vara acelui an i-a adunat pe delegaţii oficiali ai societăţilor misionare protestante şi ai anglicanismului, cărora li s-a alăturat un invitat ortodox.

În iunie 2010 se va celebra la Edinburg centenarul Conferinţei (www.edinburgh2010.org) ca ocazie pentru a schimba informaţii despre practicile misionare dintre membrii diferitelor tradiţii ecleziale.

Proiectul iniţial al documentului a fost pregătit de un grup ecumenic scoţian constituit din asociaţia "Action of Churches Together en Scotland" (ACTS) la invitaţia Conferinţei Episcopilor Catolici.

(După Zenit, 25 august 2009)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 25.