Interviu cu PS Egon Kapellari, episcop de Graz:
Viitorul va fi timpul creştinilor misionari

Aflat în vizită în Dieceza de Iaşi, în perioada 17-21 august 2009, după întâlnirea cu PS Petru Gherghel, la sediul Episcopiei de Iaşi, în ziua de 19 august, PS Egon Kapellari, episcop de Graz (Austria), a avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări.

• Excelenţă, pentru cititorii noştri, vă rugăm să răspundeţi la câteva întrebări. Prima: cine sunteţi, de unde veniţi?

Sunt episcop de Graz, în Austria, Graz fiind al doilea oraş din Austria. Slujesc ca episcop de 28 de ani. Am fost numit episcop la vârsta de 45 de ani, în anul 1981. Timp de 20 de ani am slujit în Dieceza de Gurk, provincia Carinthia, cu sediul la Klagenfurt. Din anul 2001 am fost transferat la Graz. În Conferinţa Episcopilor din Austria sunt responsabil cu mass-media, cultura şi Europa, fiind şi vicepreşedintele Conferinţei. Am 73 de ani, nu mai sunt un tânăr.

• Care este relaţia Preasfinţiei voastre cu România?

Relaţia dintre Biserica din Moldova şi cea din Austria este complexă, sunt multe punţi create deja între aceste Biserici de-a lungul secolelor. Unul dintre marii voştri episcopi era originar din Austria. În ultimii ani, aceste punţi au fost întărite şi sper că şi vizita mea este un mic pas pentru stabilirea unei noi punţi între România şi Austria, în special între Dieceza de Graz, în care activez, şi Dieceza de Iaşi. Nu o punte cu un sens unic, ci o punte cu două sensuri, de colaborare foarte apropiată şi intensă cu prietenul meu, episcopul Petru Gherghel. Deja există unii tineri care studiază la Graz muzică, artă, chiar şi teologie. Aşteptăm şi pe mai departe noi legături şi vizite din partea voastră, a celor din Iaşi.

• Pentru că vorbiţi de Graz, acolo a avut loc o mare întâlnire ecumenică. Vorbiţi-ne despre importanţa acestei întâlniri şi despre urmările ei?

Când s-a desfăşurat Cea de-a II-a Adunare Europeană Ecumenică de la Graz, nu eram episcop de Graz, eram episcop de Carinthia. Am fost doar oaspete la această adunare şi nu am avut un rol important, însă pot să afirm că ecourile şi urmările pozitive ale aceste mari manifestări ecumenice pot fi percepute şi astăzi.

• Cunoaşteţi schimbările care au fost după acea întâlnire?

Graz este un loc unde ideea de ecumenism nu este nouă, pentru că, de exemplu, Facultatea de Teologie are multe contacte ecumenice, iar acest fapt a fost cauza principală pentru alegerea oraşului Graz ca loc de desfăşurare a unei astfel de adunări. Pe de altă parte, ecumenismul, la Graz, cred că are o altă conotaţie, pentru că marea majoritate a creştinilor este catolică: avem 4% protestanţi şi doar mici grupuri de ortodocşi. Graz este o provincie cu tradiţie catolică. Chiar dacă astăzi cunoaşte o influenţă secularizantă, este totuşi o majoritate catolică. Graz poate fi numit un promotor al ecumenismului.

• Suntem în Anul Sfintei Preoţii. Aveţi anumite iniţiative pentru preoţi, pentru vocaţii?

Desigur. Însă nu numai în acest An al Preoţilor avem nevoie să facem multe lucruri pentru a găsi şi dezvolta vocaţiile pentru preoţie. Eu cred că fiecare an trebuie să fie unul al preoţilor. În acelaşi timp, poate fi un An al Laicilor, pentru că Biserica este o sinteză între preoţi şi laici, echilibrul dintre cele două aspecte este întotdeauna necesar. Dar, desigur, avem o lipsă de preoţi, de vocaţii şi sper ca iniţiativele acestui an să aducă Bisericii noi vocaţii.

• Este adevărat că există o problemă cu numărul preoţilor la Graz?

Da, fireşte, ca în toată Austria, Germania, Franţa. Numărul elevilor din Seminarul din Graz este mai ridicat faţă de alte dieceze din Austria, dar nu mare; anul acesta am hirotonit cinci preoţi diecezani şi doi călugări. La toamnă vor intra opt noi elevi în seminar. Vă daţi seama că nu este nici pe departe acoperit necesarul Diecezei de Graz, care numără un milion de credincioşi şi aproape 400 de parohii.

• Acest An al Sfintei Preoţii poate fi, cred, şi în Austria un nou impuls pentru vocaţii?

În această perioadă toate diecezele întreprind acţiuni, pelerinaje, conferinţe pentru a încuraja preoţii şi seminariştii să devină mai buni, mai implicaţi în viaţa Bisericii şi mai conştienţi de valoarea slujirii lor. Acest an special cred că poate fi o şansă pentru o mai mare dezvoltare spirituală.

• Dacă un român trece prin Graz, ce puncte importante de pelerinaj existente aţi recomanda?

Un punct cunoscut este Mariazell, în nord-estul diecezei. Este un sanctuar foarte cunoscut chiar şi peste graniţele Austriei. Chiar papa Ioan Paul al II-lea a fost aici, în anul 1983. Apoi vă recomand să vizitaţi catedrala din oraş şi întreg oraşul Graz. Fiind al doilea oraş al Austriei, cu 250.000 de locuitori, este şi un oraş universitar cu 40.000 de studenţi. Şi eu, înainte de a deveni episcop, am fost timp de 18 ani paroh al studenţilor de la universitate.

• Vorbind despre studenţi, care ar fi câteva caracteristici ale pastoraţiei studenţilor?

Este o pastoraţie mai dificilă, nu are numaidecât reţete. Dar pot să vă spun că trebuie fondate mici grupuri, o comunitate, pentru că, fiind singur nu este uşor pentru un tânăr să devină şi să rămână bun creştin. Trebuie să li se ofere o modalitate unde credinţa să fie practicată: Liturghii, conferinţe, chiar şi petrecerea timpului liber împreună. Când eram paroh al studenţilor, am organizat, de exemplu, două întâlniri la care au participat aproape 1.000 de tineri, care au servit împreună prânzul, au participat la Liturghii, conferinţe, întâlniri de discuţii.

• La final, un cuvânt de încurajare pentru cititorii noştri

Fiecare creştin, fiecare catolic din România, Austria, Europa sau de oriunde trebuie să fie un creştin din ce în ce mai misionar, pentru că viitorul va fi timpul creştinilor misionari. Fără a-l arăta pe Cristos altora, Biserica devine mai mică. Avem o obligaţie de a fi misionari în Europa de mâine.

• Vă mulţumim, Excelenţă!

A consemnat pr. Iosif Dorcu

lecturi: 10.